adormiţele


adormiţele
ADORMIŢÉLE s.f. pl. (bot.) 1. Dediţei. 2. Zorele. 3. (reg.) Volbură. – Adormit + suf. -ea.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ADORMIŢÉLE s. pl. v. dediţel, zorea.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

adormiţéle s. f. pl.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • zorea — ZOREÁ, zorele, s.f. (La pl.) Nume dat mai multor specii de plante agăţătoare ornamentale, cu flori mov roşcate sau albastre, având corola în formă de pâlnie; bună dimineaţa, adormiţele (Ipomaea, Pharbitis); (şi la sg.) plantă care face parte… …   Dicționar Român

  • adormi — ADORMÍ, adórm, vb. IV. 1. intranz. şi tranz. A trece sau a aduce pe cineva la starea de somn. 2. intranz. fig. (În limbajul bisericesc) A muri. 3. tranz. fig. A alina, a potoli. Cântând şi a mai adormit foamea. – lat. addormire. Trimis de …   Dicționar Român

  • dediţel — DEDIŢÉL, dediţei, s.m. 1. Plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze păroase şi cu flori mari, albastre violete, cu proprietăţi colorante şi farmaceutice; adormiţele, dediţă (Pulsatilla pratensis). 2. (zool.; în sintagma) Dediţei de mare = actinii.… …   Dicționar Român

  • volbură — VÓLBURĂ, volburi, s.f. I. 1. Vânt puternic cu vârtejuri; vârtej; p. ext. furtună. ♦ Trâmbă (de zăpadă, de nisip, de praf etc.), sul; învolburare. ♦ fig. Tulburare, învălmăşeală; gălăgie. 2. Vârtej de apă; vâltoare, bulboană. II. Plantă erbacee cu …   Dicționar Român