caniş


caniş
CANÍŞ s.m. Specie de câini cu părul creţ. – Din fr. caniche.
Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX '98

caníş s. m., pl. caníşi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CANÍŞ m. 1) Rasă de câini cu părul creţ, folosită mai ales la vânătoarea pe baltă. 2) Câine din această rasă. /<fr. caniche
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CANÍŞ s.m. Specie de câini cu părul creţ. v. pudel. [< fr. caniche].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

CANÍŞ s. m. câine de agrement cu părul creţ, cu aspect frumos. (< fr. caniche)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.