aducător


aducător
ADUCĂTÓR, -OÁRE, aducători, -oare, adj., s.m. şi f. (Persoană, lucru etc.) care aduce. – Aduce + suf. -ător.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

aducătór adj. m., s. m., pl. aducătóri; f. sg. şi pl. aducătoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ADUCĂT//ÓR aducătoroáre (aducătoróri, aducătoroáre) şi substantival Care aduce ceva. Nori aducătorori de ploaie. /a aduce + suf. aducătorător
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • fatidic — FATÍDIC, Ă, fatidici, ce, adj. (livr.) Hotărât de soartă; profetic; p. ext. aducător de nenorocire. – Din fr. fatidique, lat. fatidicus. Trimis de cornel, 08.05.2004. Sursa: DEX 98  FATÍDIC adj. FATAL. FUNEST. NEFAST. SINISTRU. SUMBRU. Trimis de …   Dicționar Român

  • portebonheur — PORTE BONHEUR s.n. Obiect considerat ca aducător de noroc celui care îl poartă; talisman. [pr.: port bonór] – cuv. fr. Trimis de oprocopiuc, 03.04.2004. Sursa: DEX 98  PÓRTEBONHEUR s. v. amuletă, fetiş, talis man. Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • nefast — NEFÁST, Ă, nefaşti, ste, adj. Care aduce nenorocire, necaz, supărare; dăunător, fatal. – Din fr. néfaste. Trimis de LauraGellner, 07.06.2004. Sursa: DEX 98  Nefast ≠ fast Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  NEFÁST adj. 1. v.… …   Dicționar Român

  • Sarmale — Assiette de sarmale avec mămăligă Autre nom Gălușcă Varză umplută Sarmalute Lieu d origine …   Wikipédia en Français

  • aduce — ADÚCE, adúc, vb. III. 1. tranz. A lua cu sine un lucru şi a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a l preda). ♢ expr. Ce vânt te aduce? se spune cuiva care a venit pe neaşteptate. 2. tranz. A apropia ceva de sine sau de o parte a trupului său.… …   Dicționar Român

  • brumatic — BRUMÁTIC, Ă, brumatici, ce, adj. (Rar) Cu brumă; p. ext. friguros, geros. – Brumă + suf. atic. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  brumátic adj. m., pl. brumátici; f. sg. b …   Dicționar Român

  • greu — GREU, GREA, grei, grele, adj., GREU, adv., s.n. I. adj. 1. Care apasă cu greutate asupra suprafeţei pe care stă; care are greutate (mare); care cântăreşte mult. Corp greu. ♢ Aur greu = aur masiv. Artilerie grea = artilerie care are în dotarea… …   Dicționar Român

  • hidragog — HIDRAGÓG, Ă, hidragogi, ge, adj., s.n. (Purgativ) puternic. – Din fr. hydragogue. Trimis de gall, 13.11.2002. Sursa: DEX 98  hidragóg adj. m. (sil. mf. hidr ), pl. hidragógi; f. sg. hidragógă …   Dicționar Român

  • irează — ireáză s.f. (reg.) 1. stârpitură, fiinţă anormală. 2. om de nimic, secătură, aducător de rele, pramatie. Trimis de blaurb, 01.06.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • lucrativ — LUCRATÍV, Ă, lucrativi, e, adj. Care aduce câştig; profitabil, rentabil; folositor, util. – Din fr. lucratif, lat. lucrativus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LUCRATÍV adj. v. avantajos, bănos, bun, productiv, profitabil,… …   Dicționar Român