adulaţie


adulaţie
ADULÁŢIE, adulaţii, s.f. Adulare. – Din fr. adulation, lat. adulatio.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ADULÁŢIE s. adulare.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

aduláţie s. f. (sil. -ţi-e), art. aduláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. aduláţiei; pl. aduláţii, art. aduláţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ADULÁŢI//E adulaţiei f. Linguşire servilă. [G.-D. adulaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. adulation, lat. adulatio, adulaţieonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ADULÁŢIE s.f. Linguşire, flatare, adulare. [gen. -iei, var. adulaţiune s.f. / cf. fr. adulation, lat. adulatio].
Trimis de LauraGellner, 20.10.2004. Sursa: DN

ADULÁŢIE s. f. adulare. (< fr. adulation, lat. adulatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • aduláţie — s. f. (sil. ţi e), art. aduláţia (sil. ţi a), g. d. art. aduláţiei; pl. aduláţii, art. aduláţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • adulare — ADULÁRE, adulări, s.f. Faptul de a adula; linguşire, flatare (servilă), adulaţie. – v. adula. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ADULÁRE s. v. adulaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  aduláre s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • adulaţiune — ADULAŢIÚNE s.f. v. adulaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • linge — LÍNGE, ling, vb. III. tranz. 1. (Despre animale) A trece cu limba peste ceva; a şterge sau a netezi cu limba ceva. 2. A atinge cu limba (în mod repetat) ceva de mâncare, a lua cu limba mâncarea. ♢ expr. A şi linge degetele (sau buzele) ori… …   Dicționar Român