capriciu

capriciu
CAPRÍCIU, capricii, s.n. 1. Dorinţă trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpăţânare; gust schimbător, neaşteptat; toană1, farafastâcuri (2), bâzdâc. 2. Compoziţie muzicală instrumentală fără formă precisă, cu caracter de improvizaţie, cu treceri neaşteptate de la o stare emoţională la alta. [var.: (înv.) capríţ s.n.] – Din fr. caprice, capriccio, it. capriccio.
Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX '98

CAPRÍCIU s. 1. chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, graţiozităţi (pl.), maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană, (pop. şi fam.) pârţag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (pop.) fasoleală, hachiţă, izmeneală, pandalie, (înv. şi reg.) marghiolie, nacafa, pală, (reg.) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc, (Transilv.) pont, (Mold., prin Bucov. şi Transilv.) sucă, (înv.) schimonosire, schimonositură, (grecism înv.) paraxenie, (fam.) bâzdâc, farafastâc, marafet, (fam. fig.) boală, dambla. (N-a fost decât un capriciu.) 2. (muz.) fantezie, (rar) ricercar. (Un capriciu spaniol.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

capríciu s. n. (sil. -pri-) [-ciu pron. -ciu], art. capríciul; pl. caprícii, art. capríciile (sil. -ci-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CAPRÍCI//U capriciui n. 1) Dispoziţie de moment neaşteptată şi, adesea, stranie, manifestată cu încăpăţânare; naz; toană; moft. ♢ capriciuile modei caracter schimbător al modei. 2) Compoziţie muzicală instrumentală sau vocală de formă liberă, având caracter de improvizaţie. [Sil. -pri-ciu] /<fr. caprice, it. capriccio
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CAPRÍCIU s.n. 1. Dorinţă trecătoare, de cele mai multe ori extravagantă; gust neobişnuit, ciudat; toană. 2. Compoziţie muzicală instrumentală, ritmică şi cu un tempo viu, fără formă fixă. [var. capriţ, capriţiu, s.n. / < fr. caprice, it. capriccio].
Trimis de LauraGellner, 18.02.2009. Sursa: DN

capríciu (capricii), s.n. – Dorinţă trecătoare, toană. – Mr. căpriciu. it. capriccio, de unde şi ngr. ϰαπρίτιο (› mr.). – Der. capricios, adj.
Trimis de blaurb, 18.02.2009. Sursa: DER

CAPRÍCIU s. n. 1. dorinţă trecătoare, extravagantă; gust neobişnuit, ciudat; toană. 2. (muz.) piesă cu caracter capricios, de virtuozitate, de construcţie liberă. (< fr. caprice, it. capriccio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • capríciu — s. n. (sil. pri ) [ ciu pron. cìu], art. capríciul; pl. caprícii, art. capríciile (sil. ci i ) …   Romanian orthography

  • fantezie — FANTEZÍE, fantezii, s.f. 1. Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepţiilor, a reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior; p. ext. imagine produsă de această facultate; imaginaţie; reverie. ♦ spec. Imaginaţie… …   Dicționar Român

  • toană — TOÁNĂ1, toane, s.f. 1. Capriciu. ♢ loc. adj. Cu toane = capricios, răsfăţat. ♦ Criză, atac. ♢ expr. A i veni (cuiva) o toană (sau toanele) = a l apuca (pe cineva) năbădăile, furiile; a i veni (pe neaşteptate) cheful să facă ceva (neobişnuit).… …   Dicționar Român

  • farafastâc — FARAFASTẤC, farafastâcuri, s.n. (fam. şi peior.; de obicei la pl.) 1. Podoabă sau ornament fără valoare, inutil. 2. Moft, capriciu, fasoane. – cf. ngr. f a r a f á s fanfaron . Trimis de cornel, 06.05.2004. Sursa: DEX 98  FARAFASTÂC s. v.… …   Dicționar Român

  • bâzdâc — BÂZDẤC s.n. (fam.) Toană1, capriciu, hachiţă. ♢ expr. A i sări (cuiva) bâzdâcul = a se supăra. – et. nec. Trimis de paula, 14.04.2009. Sursa: DEX 98  BÂZDÂC s. v. capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, maimuţăreală, moft, naz, poftă …   Dicționar Român

  • chef — CHEF, chefuri, s.n. 1. Petrecere zgomotoasă cu mâncare, băutură (şi cântec). 2. Stare de (uşoară) beţie şi de bună dispoziţie a omului care a băut. 3. Bună dispoziţie, voie bună, veselie; toane bune. 4. Voie, poftă, dorinţă. ♦ Dorinţă ciudată,… …   Dicționar Român

  • dambla — DAMBLÁ s.f. 1. (pop.) Apoplexie, paralizie. ♦ Acces de furie, năbădăi. 2. fig. (fam.) Chef, poftă, pasiune. – Din tc. dambla. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DAMBLÁ s. v. apoplexie, capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason,… …   Dicționar Român

  • hachiţă — HÁCHIŢĂ s. v. capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  háchiţă s. f., pl. háchiţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • naz — s. v. capriciu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  naz s. n., pl. názuri Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic  NAZ nazuri n. mai ales la pl., pop …   Dicționar Român

  • pală — PÁLĂ1, pale, s.f. 1. Cantitate de fân, de paie etc. cât se taie dintr o singură tragere cu coasa sau cât se poate lua o dată cu furca; p. ext. grămadă (mică) de fân, de paie etc. 2. p. ext. Strat, pătură din ceva; fâşie, şuviţă. ♦ Undă, adiere,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”