adversar


adversar
ADVERSÁR, -Ă, adversari, -e, s.m. şi f. Persoană care face concurenţă, care luptă împotriva altuia sau împotriva unei concepţii, a unei idei; rival, potrivnic. ♦ (Sport) Partener de întrecere. – Din fr. adversaire, lat. adversarius.
Trimis de ana_zecheru, 16.08.2002. Sursa: DEX '98

Adversar ≠ aliat, partizan, prieten, amic
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ADVERSÁR s., adj. 1. s. concurent, rival, (înv.) împotrivitor, râvnaci. (Şi-a întrecut toţi adversarii la sprint.) 2. s., adj. v. duşman.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

adversár s. m., pl. adversári
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ADVERSÁR adversari m. Persoană care aspiră în concurenţă cu alta în atingerea aceluiaşi scop; concurent; rival. /<fr. adversaire, lat. adversarius
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ADVERSÁR, -Ă s.m. şi f. Potrivnic, rival. [cf. fr. adversaire, lat. adversarius].
Trimis de LauraGellner, 22.02.2006. Sursa: DN

ADVERSÁR, -Ă s. m. f. 1. persoană care luptă împotriva cuiva sau a ceva; rival. 2. (sport) partener de întrecere. (< fr. adversaire, lat. adversarius)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • adversar — (del lat. «adversāri»; ant.) tr. Oponerse a ↘otro. * * * adversar. (Del lat. adversāri). tr. desus. Contrariar o resistir a alguien …   Enciclopedia Universal

  • adversar — v. tr. Agir de forma contrária a. = CONTRARIAR, IMPUGNAR   ‣ Etimologia: latim adversor, ari, opor se …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • adversar — (Del lat. adversāri). tr. desus. Contrariar o resistir a alguien …   Diccionario de la lengua española

  • adversár — s. m., pl. adversári …   Romanian orthography

  • rival — RIVÁL, Ă, rivali, e s.m. şi f. Persoană care aspiră, în concurenţă directă cu alta, la aceeaşi situaţie, la acelaşi succes; concurent, potrivnic, adversar. ♦ Persoană care aspiră împreună cu alta la dragostea aceleiaşi persoane de sex opus. ♦… …   Dicționar Român

  • advers — ADVÉRS, Ă, adverşi, se, adj. Aşezat în faţă, opus; fig. potrivnic, ostil, duşmănos. ♢ Parte adversă = adversar într un proces, într o afacere etc. – Din fr. adverse, lat. adversus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ADVÉRS adj. 1 …   Dicționar Român

  • fenta — FENTÁ, fentéz, vb. I. tranz. (Sport) A deruta pe adversar prin fente1; p. ext. a păcăli, a minţi, a înşela. – Din fr. feinter. Trimis de LauraGellner, 08.05.2004. Sursa: DEX 98  fentá vb., ind. prez. 1 sg …   Dicționar Român

  • slavofob — SLAVOFÓB, Ă, slavofobi, e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care este potrivnic slavilor. 2. s.m. şi f. Adversar al apropierii culturale, economice şi politice de popoarele şi statele slave. – Din fr. slavophobe. Trimis de IoanSoleriu, 25.07.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • surclasa — SURCLASÁ, surclasez, vb. I. tranz. (Franţuzism) A depăşi, a întrece (un adversar, mai ales la sport). – Din fr. surclasser. Trimis de ionel, 29.07.2004. Sursa: DEX 98  surclasá vb., ind. prez. 1 sg. surclaséz, 3 sg …   Dicționar Român

  • talona — TALONÁ, talonez, vb. I. tranz. (La jocul de rugbi) A trage mingea cu piciorul din grămadă; (în diverse sporturi) a urmări pe adversar îndeaproape pentru a l împiedica să şi continue acţiunea. – Din fr. talonner. Trimis de LauraGellner, 23.06.2004 …   Dicționar Român