cartator

CARTATÓR, -OÁRE, cartatori, -oare, s.m. şi f. Persoană care cartează (1) corespondenţa. – Carta + suf. -tor.

Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98



cartatór s. m., pl. cartatóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CARTAT//ÓR cartatoroáre (cartatoróri, cartatoroáre) m. şi f. Persoana care cartează corespondenţa. /a carta + suf. cartatortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CARTATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Funcţionar care execută operaţii de cartare. [< carta + -tor].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



CARTATÓR, -OÁRE s. m. f. funcţionar care execută operaţii de cartare (1, 2). (< carta + -tor)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN