aerobionte


aerobionte
AEROBIÓNTE s.n.pl. Bacterii care nu pot trăi fără oxigen. [pron. -bi-on-. / < germ. Aerobionten, cf. gr. aer – aer, bios – viaţă].
Trimis de LauraGellner, 20.10.2004. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • aerobiologie — aerobiologíe s. f., g. d. art. aerobiologíei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  AEROBIOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază organismele aerobionte; biologia aeroplanctonului. [cf. fr. aérobiologie]. Trimis de… …   Dicționar Român

  • aerobiont — aerobiónt s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  AEROBIÓNT s.n. Organism aerob; oxibiont. (cf. fr. aérobionte) Trimis de tavi, 12.12.2005. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • aerobio — /ae rɔbjo/ s.m. [comp. di aero e bio, sul modello del fr. aérobie ]. (biol.) [microrganismo che ha bisogno dell ossigeno, e quindi dell aria, per vivere] ▶◀ aerobionte, ossibio, ossibionte, ossigenofilo. ◀▶ anaerobio …   Enciclopedia Italiana