celnic

celnic
célnic, célnică, adj., s.n. (reg.) 1. (adj.) singur. 2. (s.n.) nuiaua încovoiată şi legată de coada cârlionţului (v.) de pescuit.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR

célnic (célnice), s.n. – Bară frontală la juvelnic. sl. čelnikŭ, de la čelo "frunte" (DAR); cf. mr. celnic "om principal". – Der. celniţă, s.f. (butuc care se pune pe foc, pe deasupra lemnelor subţiri), din sl. čelnica "frontal".
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • Boyar — This article refers to the aristocratic title of boyar . For the Boyar caste of India, see Boyar (caste). A boyar or bolyar ( bg. боляр or болярин, uk. буй or боярин, ru. боярин, ro. boier) was a member of the highest rank of the feudal Moscovian …   Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”