- centaur
- CENTÁUR, centauri, s.m. (În mitologia greacă) Fiinţă imaginară, cu trup de cal şi cu bust omenesc; hipocentaur. ♦ (La sg. art.) Constelaţie din emisfera australă, din care face parte steaua cea mai apropiată de sistemul solar. [pr.: -ta-ur] – Din lat. centaurus.Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98CENTÁUR s. (mitol.) (rar) hipocentaur.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecentáur s. m., pl. centáuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCENTÁUR centauri m. 1) (în mitologia greacă) Fiinţă imaginară cu trup de cal şi bust de bărbat. 2) art. sing. Constelaţie din emisfera australă. [Sil. -ta-ur] /<lat. centaurusTrimis de siveco, 13.03.2007. Sursa: NODEXCENTÁUR s.m. 1. (Mit.) Personaj închipuit a fi jumătate om şi jumătate cal. 2. Constelaţie din emisfera australă, din care face parte cea mai apropiată stea de sistemul solar. [< lat. centaurus, cf. it. centaurus, fr. centaure].Trimis de LauraGellner, 20.03.2006. Sursa: DNCENTÁUR s. m. 1. (mit.) monstru închipuit cu corp de cal şi bust omenesc. 2. ornament reprezentând un astfel de monstru. (< lat. centaurus, fr. centaure)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.