- ceretei
- ceretéi, (ciritéi), s.m. (reg.) tufiş; copăcel, prunişor.Trimis de blaurb, 02.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
ceretei
Look at other dictionaries:
ciritei — ciritéi s.m. – Tufiş, desiş, teren despădurit. – var. ceretei, ceretel. Rut. (o)čeret stufăriş (Skok 64; DAR). Nu este probabilă ipoteza lui Cihac, II, 491, bazată pe mag. cserje, de la cser stejar . – Der. citirişcă, s.f. (tufiş), cu metateză… … Dicționar Român
