chibzuială

chibzuială
CHIBZUIÁLĂ, chibzuieli, s.f. Faptul de a (se) chibzui.loc. adv. şi adj. Cu chibzuială = (în mod) chibzuit, bine gândit. Fără chibzuială = (în mod) necugetat. ♢ loc. vb. A sta la chibzuială = a chibzui. [pr.: -zu-ia-] – Chibzui + suf. -eală.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CHIBZUIÁLĂ s. chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune, judecată, judiciozitate, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact, (livr.) continenţă, (rar) cuminţie, ponderaţie, temperanţă, (pop.) scumpătate, (înv. şi reg.) sfat, (înv.) sămăluire, socoată, tocmeală, (fam.) schepsis, (fig.) cumpăneală, cumpănire. (Procedează cu multă chibzuială.)
Trimis de siveco, 28.12.2006. Sursa: Sinonime

chibzuiálă s. f. (sil. -zu-ia-), g.-d. art. chibzuiélii; pl. chibzuiéli
Trimis de siveco, 21.04.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • cumpăneală — CUMPĂNEÁLĂ, cumpăneli, s.f. Cumpănire, chibzuială, socotinţă, cumpătare. – Cumpăni + suf. eală. Trimis de IoanSoleriu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98  CUMPĂNEÁLĂ s. 1. v. echilibru. 2. v. echilibrare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • cumpănire — CUMPĂNÍRE, cumpăniri, s.f. Acţiunea de a (se) cumpăni şi rezultatul ei. 1. Echilibru. ♢ expr. (A ţine arma) în cumpănire = (a ţine arma) de mijloc (sprijinindu şi mâna de şold). 2. fig. Măsură justă; chibzuială (în vorbe sau în fapte). – v.… …   Dicționar Român

  • judecată — JUDECÁTĂ, judecăţi, s.f. 1. Facultatea (1) de a gândi logic; raţiune, inteligenţă, gândire. ♢ loc. adj. şi adv. Cu judecată = cu bun simţ, cu tact; serios, temeinic. ♦ Părere, idee, socoteală. 2. Formă logică fundamentală exprimată printr o… …   Dicționar Român

  • pripi — PRIPÍ, pripesc, vb. IV. 1. refl. A face un lucru în grabă şi adesea fără chibzuială, a acţiona în pripă. ♦ intranz. (înv.) A se grăbi, a se zori. ♦ tranz. A accelera, a iuţi ritmul unei acţiuni. ♦ A nu izbuti, a rata o acţiune din cauza grabei. 2 …   Dicționar Român

  • pripit — PRIPÍT, Ă, pripiţi, te, adj. 1. (Despre oameni) Care se mişcă sau acţionează prea repede şi adesea fără chibzuială. ♦ (Despre acţiunile, manifestările oamenilor) Care se face sau se spune prea repede, adesea fără o suficientă chibzuială. 2.… …   Dicționar Român

  • repezi — REPEZÍ, repéd, vb. IV. 1. refl. A porni în grabă, a se duce repede spre..., a da fuga, a sări. ♦ A trece pe undeva în grabă (şi pentru scurt timp), a se abate pe la.., a da o fugă. ♦ tranz. A trimite pe cineva în grabă. 2. refl. (fam.; despre… …   Dicționar Român

  • socoteală — SOCOTEÁLĂ, socoteli, s.f. 1. Calculare, calcul numeric, evaluare numerică. ♢ expr. A face (sau a da cuiva) socoteala = a plăti (cuiva) ceea ce i se cuvine, ceea ce are de primit. Pe socoteala mea (sau a ta etc.) = pe cheltuiala mea (sau a ta… …   Dicționar Român

  • socotinţă — SOCOTÍNŢĂ, socotinţe, s.f. (înv. şi pop.) 1. Punct de vedere, opinie, părere. ♦ Idee, gând. 2. Consideraţie, stimă, preţuire. 3. Judecată sănătoasă, chibzuială, cumpăt, măsură. 4. Minte, raţiune. 5. Hotărâre. Voinţă. – Socoti + suf. inţă. Trimis… …   Dicționar Român

  • înţelepciune — ÎNŢELEPCIÚNE s.f. Capacitate superioară de înţelegere şi de judecare a lucrurilor. ♦ Cumpătare, prudenţă, moderaţie determinată de experienţă; spirit de prevedere. – lat. intellectio, onis. Trimis de valeriu, 14.01.2008. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • arunca — ARUNCÁ, arúnc, vb. I. 1. tranz. A face ca ceva (rar cineva) să ajungă la o distanţă oarecare, imprimându i o mişcare violentă; a azvârli. ♢ expr. A arunca (ceva) In aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. A( şi) arunca ochii (sau o… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”