chin


chin
CHIN, chinuri, s.n. Suferinţă fizică sau morală intensă. – Din magh. kin.
Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98

CHIN s. 1. calvar, durere, încercare, patimă, păs, pătimire, suferinţă, (înv. şi pop.) muncă, (pop.) aht, cercare, năpastă, (înv. şi reg.) pătimită, scârbă, (înv.) răbdare, straste, suferire, (fig.) povară. (Ce chinuri a avut de îndurat!) 2. v. zbucium. 3. v. tortură. 4. caznă, efort, forţare, muncă, osteneală, sforţare, silinţă, strădanie, străduinţă, trudă, zbatere, (livr.) travaliu, (rar) străduială, străduire, (pop.) canoneală, (reg.) ştrapaţ, (prin Munt.) morânceală, (Mold. şi Transilv.) zoală, (înv.) căznire, nevoinţă, osteninţă, sforţă, strădănuinţă, strădănuire. (chinul lui a fost încununat de succes.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

chin s. n., pl. chínuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CHIN chinuri n. Suferinţă fizică sau morală intensă; durere. A îndura multe chinuri. /<ung. kin
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

chin (chínuri), s.n.1. Suferinţă, tortură, supliciu; durere fizică în general. 2. Caznă, tortură, supărare, canoneală; suferinţă, morală în general. Mag. kin (Miklosich, Fremdw., 98; Cihac, II, 489; Berneker 504; DAR; Gáldi, Dict., 87); cf. sb. kini, cr. kina, tc. kin. Cuvînt împrumutat din sec. XV sau înainte. După Roesler 596 (şi Popescu-Ciocănel 22), ar proveni din tc. kin "ură". – Der. chinui, vb. (a tortura, a suferi; refl., a se munci, a se strădui); chinuială, s.f. (tortură, supliciu); chinuitură, s.f. (înv., tortură); chinuitor, adj. (care chinuieşte); chinzui, vb. (Trans., a chinui), der. direct de la mag. kinozni; chinzai, s.n. (Trans., supliciu, tortură).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

CHIN- / elem. kin-, kinet/o/-, kinési/o/-, -kinèse, -kinésie, cinéto-, -cinèse, cf. gr. kinesis, kinetos)
Trimis de raduborza, 08.05.2008. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • chin — chin·cha; chin·chai·su·yu; chin·cha·yo·te; chin·che·rin·chee; chin·chil·la; chin·chil·li·dae; chin·chil·lon; chin·chow; chin·cough; chin·di; chin·hsien; chin·kiang; chin·kle; chin·less; chin·qua·pin; co·chin; co·me·chin·gón; kin·chin; ma·chin;… …   English syllables

  • Chin Yi — Chin Yi, 2009. Datos generales Origen Granada, España …   Wikipedia Español

  • Chin — bezeichnet: Chin (Volk), eine Volksgruppe in Myanmar (Birma) Chin Staat, Staat in Myanmar Japan Chin, eine Hunderasse einen der frühjapanischen Fünf Könige von Wa Chin ist der Familienname folgender Personen: Cheryl Chin (* 1979), singapurische… …   Deutsch Wikipedia

  • Chin-Na — Le Chin Na ou Qinna (擒拿, pinyin: qín ná, Wade Giles: ch in2 na2, cantonais: kàhm nàh) est un ensemble de techniques des arts martiaux chinois qui servent à saisir puis contrôler un adversaire. Le mot 擒 (Chin ou Qin) se rapporte à saisir ou… …   Wikipédia en Français

  • Chin na — Le Chin Na ou Qinna (擒拿, pinyin: qín ná, Wade Giles: ch in2 na2, cantonais: kàhm nàh) est un ensemble de techniques des arts martiaux chinois qui servent à saisir puis contrôler un adversaire. Le mot 擒 (Chin ou Qin) se rapporte à saisir ou… …   Wikipédia en Français

  • chin — [chin] n. [ME < OE cin < IE base * ĝenu , chin, jawbone > Goth kinnus, cheek, L gena, cheek, Gr genys, chin] the part of the face below the lower lip; projecting part of the lower jaw vt. chinned, chinning Gym. to pull (oneself) up,… …   English World dictionary

  • Chin Ce — Nationality Nigerian Occupation Author Chin Ce (born in 1966) is a Nigerian writer. He was educated at the University of Calabar. He write a fictional trilogy, Children of Koloko , Gamji College and The Visitor . Chin Ce has also authored three… …   Wikipedia

  • chin — S3 [tʃın] n [: Old English; Origin: cinn] 1.) the front part of your face below your mouth ▪ He rubbed his chin thoughtfully. 2.) (keep your) chin up! spoken used to tell someone to make an effort to stay brave and confident when they are in a… …   Dictionary of contemporary English

  • chin — [ tʃın ] noun count ** the center of the bottom part of your face, below your mouth and above your neck (keep your) chin up SPOKEN used for telling someone to be brave and happy even though they are in a difficult situation: Come on, chin up! We… …   Usage of the words and phrases in modern English

  • chin — ► NOUN ▪ the protruding part of the face below the mouth. ► VERB informal ▪ hit or punch on the chin. ● keep one s chin up Cf. ↑keep one s chin up ● take it on the chin Cf. ↑take it on the chin …   English terms dictionary