afabilitate


afabilitate
AFABILITÁTE s.f. Însuşirea de a fi afabil; cordialitate. – Din fr. affabilité, lat. affabilitas, -atis.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

AFABILITÁTE s. v. afecţiune, bunăvoinţă, cordialitate, prietenie.
Trimis de siveco, 10.03.2008. Sursa: Sinonime

afabilitáte s. f., g.-d. art. afabilităţii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

AFABILITÁTE f. Caracter afabil. A răspunde cu afabilitate. /<fr. affabilité, lat. affabilitas, afabilitateatis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

AFABILITÁTE s.f. Cordialitate, bunăvoinţă; blândeţe. [cf. fr. affabilité, lat. affabilitas].
Trimis de LauraGellner, 20.10.2004. Sursa: DN

AFABILITÁTE s. f. însuşirea de a fi afabil. (< fr. affabilité, lat. affabilitas)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • bunăvoinţă — BUNĂVOÍNŢĂ s.f. 1. Purtare sau atitudine binevoitoare faţă de cineva; îngăduinţă. 2. Tragere de inimă; râvnă, zel, sârg. [gen. dat.: bunăvoinţei] – Bună + voinţă (după lat. benevolentia). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BUNĂVOÍNŢĂ… …   Dicționar Român

  • peripiisis — peripiísis, s.n. (înv.) 1. grijă. 2. afabilitate, curtoazie, politeţe. Trimis de blaurb, 14.09.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român