chiureta

chiureta
CHIURETÁ, chiuretez, vb. I. tranz. A curăţa (şi a îndepărta) cu chiureta suprafaţa unei mucoase (bolnave). – Din fr. cureter.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CHIURETÁ vb. (med.) a racla.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

chiuretá vb. (sil. chiu-), ind. prez. 1 sg. chiuretéz, 3 sg. şi pl. chiureteáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A CHIURET//Á chiuretaéz tranz. (formaţii sau ţesuturi organice) A îndepărta cu ajutorul chiuretei în scop diagnostic sau terapeutic. /<fr. cureter
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CHIURETÁ vb. I. tr. A curăţa cu chiureta suprafaţa unei mucoase (mucoasă), (spec.) a uterului. [pron. chiu-re-. / < fr. cureter].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

CHIURETÁ vb. tr. a curăţa cu chiureta suprafaţa unei mucoase. (< fr. cureter)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • chiuretă — CHIURÉTĂ, chiurete, s.f. Instrument chirurgical de forma unei linguri, folosit la chiuretaj. – Din fr. curette. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  chiurétă s. f. (sil. chiu ), pl. chiuréte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • chiuretare — CHIURETÁRE, chiuretări, s.f. Chiuretaj. – v. chiureta. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CHIURETÁRE s. v. chiuretaj. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  chiuretáre s. f. (sil. chiu ), g. d. art. chiuretării; …   Dicționar Român

  • chiuretaj — CHIURETÁJ, chiuretaje, s.n. Faptul de a chiureta; chiuretare. – Din fr. curetage. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CHIURETÁJ s. (med.) chiuretare, raclaj. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  chiuretáj s. n. (sil. chiu ) …   Dicționar Român

  • racla — RACLÁ, raclez, vb. I. tranz. A răzui. ♦ spec. A face un raclaj. – Din fr. racler. Trimis de nicksson, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RACLÁ vb. v. chiureta. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  RACLÁ …   Dicționar Român

  • raclaj — RACLÁJ, raclaje, s.n. Intervenţie chirurgicală care constă în curăţarea ţesuturilor organice bolnave cu ajutorul chiuretei. ♦ spec. Curăţarea stratului superficial al mucoasei uterine cu ajutorul chiuretei, pentru a îndepărta ovulul fecundat;… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”