aferent

aferent
AFERÉNT, -Ă, aferenţi, -te, adj. 1. Care este în legătură cu ceva, care depinde de ceva sau decurge din ceva. 2. (jur.) Care se cuvine sau revine cuiva. 3. (anat.; în sintagmele) Vase aferente = vase care se varsă în altele sau pătrund într-un organ. Nervi aferenţi = nervi care transmit excitaţiile periferice centrilor nervoşi. – Din fr. afférent.
Trimis de ana_zecheru, 26.08.2002. Sursa: DEX '98

AFERÉNT adj. (anat.) centripet. (Vase aferent.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

aferént adj. m., pl. aferénţi; f. sg. aferéntă, pl. aferénte
Trimis de siveco, 14.04.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

AFERÉN//T aferenttă (aferentţi, aferentte) 1) Care decurge din ceva; în legătură cu ceva; dependent de ceva. 2): Vase aferentte vase care se varsă în altele sau care pătrund într-un organ. 3) jur. Care revine cuiva prin lege. Parte aferenttă dintr-o moştenire. /<fr. afférent
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

AFERÉNT1, -Ă adj. 1. În legătură, dependent de ceva. 2. Cuvenit, care revine cuiva. [< fr. afférent].
Trimis de LauraGellner, 23.02.2006. Sursa: DN

AFERÉNT2, -Ă adj. (anat.) Care aduce ceva la un organ. ♢ Vase aferente = vase care aduc un lichid la un organ; nervi aferenţi = nervi care transmit excitaţiile periferice centrilor nervoşi. [< fr. afférent, cf. lat. afferre – a aduce].
Trimis de LauraGellner, 04.12.2006. Sursa: DN

AFERENT, -Ă adj. 1. în legătură cu ceva. 2. care se cuvine, revine cuiva. 3. (anat.; despre vase, nervi) care merge de la periferie către un centru important sau un organ. (< fr. afférent, lat. afferens)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • aferent — a|fe|rent Mot Agut Adjectiu invariable …   Diccionari Català-Català

  • aferént — adj. m., pl. aferénţi; f. sg. aferéntã, pl. aferénte …   Romanian orthography

  • marină — MARÍNĂ s.f. Totalitatea mijloacelor de navigaţie (pe mări, fluvii, râuri, lacuri) şi a unităţilor navale ale unui stat, împreună cu întreg personalul aferent. ♦ Ştiinţa şi tehnica navigaţiei. – Din fr. marine, it. marina. Trimis de claudia, 13.09 …   Dicționar Român

  • caravană — CARAVÁNĂ, caravane, s.f. 1. Convoi de oameni şi de animale de povară (de obicei cămile), care transportă mărfuri, bagaje etc. prin pustiuri sau prin stepe. ♦ Convoi de vehicule împreună cu călătorii din ele, care parcurg împreună acelaşi drum. ♦… …   Dicționar Român

  • centripet — CENTRIPÉT, Ă, centripeţi, te, adj. Care tinde să se apropie de centru; centripetal. ♢ Forţă centripetă = forţă egală şi opusă celei centrifuge, care menţine un corp rotitor pe traiectoria circulară. – Din fr. centripète. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • cotlet — COTLÉT, cotlete, s.n. 1. Sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară a coastelor; antricot. 2. (La pl.) Favoriţi. – Din fr. côtelette. Trimis de ionel bufu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98  COTLÉT s. v. antricot. Trimis de… …   Dicționar Român

  • interlock — INTERLÓCK s.n. 1. Maşină de tricotat cu două rânduri de ace pe un singur cilindru. ♦ Tricot indeşirabil. 2. (cin.) Sistem de înregistrare sincronă a imaginii şi sunetului aferent prin antrenarea cu aceeaşi viteză la înregistrare şi redare a… …   Dicționar Român

  • ortodrom — ORTODRÓM, Ă adj. (despre influxul nervos) care se propagă normal, în sens aferent sau eferent. (< fr. orthodrom) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”