- ciovei
- CIOVÉI, cioveie, s.n. (reg.) Obiect casnic (vechi şi fără valoare). – et. nec.Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX '98ciovéi s. n., pl. ciovéieTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficciovéi (-íe), s.n. – Hîrb; se spune în general despre obiecte casnice vechi şi fără valoare, şi mai cu seamă despre vasele de lemn. Origine incertă. Ar putea fi sl. čvanĭ "găleată de lemn," de unde şi ciuvai (var. Trans., cioban, Banat, ciuvan), s.n. (albie; găleată) şi ciuvaie, s.f. (bute; oală); cf. ciobacă. După Mîndrescu şi DAR, din germ. Schaff "vas de lemn"; Scriban se referă la sb. čivija "lemn". Pentru ciubeică, cf. ciubuc.Trimis de blaurb, 16.04.2007. Sursa: DERCIOVÉI, cioveie, s.n. Obiect casnic, în special vas (de lemn); unealtă veche. [var.: ciuvéi s.n.] – Sas şof (= germ. Schaff) + suf. -ei.Trimis de gall, 27.02.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.