aflător


aflător
AFLĂTÓR, -OÁRE, aflători, -oare, adj. Care (se) află, (se) găseşte. ♦ (Substantivat, înv.) Inventator. – Afla + suf. -ător.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

AFLĂTÓR s. v. inventator.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

aflătór adj. m. (sil. -flă-), pl. aflătóri; f. sg. şi pl. aflătoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • afla — AFLÁ, áflu, vb. I. 1. tranz. şi intranz. A lua cunoştinţă despre ceva; a căpăta informaţii, veşti, noutăţi despre ceva; a auzi o veste, o noutate etc. 2. tranz. A găsi, a descoperi (căutând sau întâmplător). 3. refl. A fi, a se găsi într un loc,… …   Dicționar Român

  • inventator — INVENTATÓR, OÁRE, inventatori, oare, s.m. şi f. Persoană care a realizat o invenţie (1); inventar. – Inventa + suf. tor (după fr. inventeur). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INVENTATÓR s. (rar) născocitor, plăsmuitor, (înv.)… …   Dicționar Român