- ciuturea
- CIUTUREÁ, ciuturele, s.f. (pop.) Diminutiv al lui ciutură. – Ciutură + suf. -ea.Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX '98ciutureá s. f., art. ciutureáua, g.-d. art. ciuturélei; pl. ciuturéleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.