ciuşcă


ciuşcă
CIÚŞCĂ, ciuşte, s.f. (reg.) Ardei iute. – Din bg. čuška.
Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX '98

CIÚŞCĂ s. v. ardei iute.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ciúşcă s. f., g.-d. art. ciúştei; pl. ciúşte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CIÚŞ//CĂ ciuşcăte f. reg. Ardei mărunt şi iute. /<bulg. ţiuška
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ciúşcă (-şte), s.f.1. Ardei. – 2. Batistă făcută sul şi înnodată, cu care se loveşte, într-un joc popular. – 3. Jocul respectiv. – var. ţuşcă, ciuşte. Megl. ciuşcă "joc". bg. čuška "ardei", sb., cr. čuška "lovitură, palmă" (Cihac, II, 437), al cărui sens comun este cel de a pişca, a arde. Dar face din ciuşcă două cuvinte diferite.
Trimis de blaurb, 27.04.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.