- cloncaneală
- CLONCANEÁLĂ, cloncănéli, s.f. Strigăt caracteristic cloştilor, cotcodăceală. (cloncăni + suf. -eală)Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
cloc — interj. v. clonc. (onomatop., ca şi cronc, cf. tronc; coincide cu gr. κλώσσω, lat. glocire, fr. glousser, sp. clueca, bg. kločă, germ. klucken etc.; cf. cloşcă … Dicționar Român
cloncăitură — CLONCĂITÚRĂ, cloncăitúri, s.f. Cloncăneală. (cloncăi + suf. tură) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER … Dicționar Român
cloncănitură — CLONCĂNITÚRĂ, cloncănitúri, s.f. Cloncăneală. (cloncăni + suf. tură) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER … Dicționar Român