coabita

coabita
COABITÁ, coabitez, vb. I. intranz. (jur.) A locui, a trăi împreună (în aceeaşi casă) cu cineva; a convieţui. [pr.: -co-a-] – Din fr. cohabiter, lat. cohabitare.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

COABITÁ vb. (jur.) a convieţui, a trăi, a vieţui. (Au coabita doi ani ca soţ şi soţie.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

coabitá vb. (sil. co-a-), ind. prez. 1 sg. coabitéz, 3 sg. şi pl. coabiteáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A COABIT//Á coabitaéz intranz. A locui împreună; a convieţui; a conlocui. [Sil. co-a-] /<lat. cohabitare, fr. cohabiter
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

COABITÁ vb. I. intr. (Despre un bărbat şi o femeie) A locui împreună, în aceeaşi casă; a convieţui. [pron. co-a-, p.i. -tez, coabít. / cf. lat. cohabitare, fr. cohabiter].
Trimis de LauraGellner, 27.03.2006. Sursa: DN

COABITÁ vt. intr. 1. a convieţui. 2. (despre specii diferite) a popula acelaşi habitat. (< fr. cohabiter, lat. cohabitare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • coabitá — vb. (sil. co a ), ind. prez. 1 sg. coabitéz, 3 sg. şi pl. coabiteázã …   Romanian orthography

  • coabitare — COABITÁRE, coabitări, s.f. (Jur (juridic).) Faptul de a coabita. [pr.: co a ] – v. coabita. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  COABITÁRE s. (jur.) coabitaţie, convieţuire, trai. (coabitare lor a durat până la sfârşitul vieţii.) Trimis …   Dicționar Român

  • convieţui — CONVIEŢUÍ, convieţuiesc, vb. IV. intranz. A trăi laolaltă, în acelaşi loc cu cineva; a coabita. – Con1 + vieţui (după lat. convivere) Trimis de IoanSoleriu, 04.04.2009. Sursa: DEX 98  CONVIEŢUÍ vb. v. coabita. Trimis de siveco, 01.11.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • conlocui — CONLOCUÍ, conlocuiésc, vb. IV. intranz. (înv.) A locui împreună cu altcineva; a coabita. – Con1 + locui (după fr. cohabiter). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  conlocuí vb. → locui Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • trăi — TRĂÍ, trăiesc, vb. IV. 1. intranz. A se afla în viaţă; a exista, a vieţui. ♢ (În formule de mulţumire, de salut, de urare etc.) Sa trăieşti! ♢ expr. (Formulă de jurământ) Aşa să trăiesc (sau să trăieşti etc.) = pe cuvânt de onoare, zău (aşa). 2.… …   Dicționar Român

  • coabitatore — co·a·bi·ta·tó·re s.m. CO chi coabita con qcn. {{line}} {{/line}} DATA: av. 1306. ETIMO: dal lat. cohabitatōre(m), v. anche coabitare …   Dizionario italiano

  • decoabita — decoabitá vb. → coabita Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • vieţui — VIEŢUÍ, vieţuiesc, vb. IV. intranz. (înv. şi pop.) A se afla în viaţă, a fi viu; a trăi, a exista. A şi procura mijloacele necesare traiului. ♦ A trăi la un loc cu cineva; a convieţui. ♦ A locui într un anumit loc. – Viaţă + suf. ui. Trimis de… …   Dicționar Român

  • coabitar — com coabita com os pais …   Dicionario dos verbos portugueses

  • coabitador — |ô| adj. s. m. Que ou o que coabita.   ‣ Etimologia: coabitar + dor …   Dicionário da Língua Portuguesa

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”