coacervaţie

COACERVÁŢIE s.f. (chim., fiz.) Stare instabilă a unei soluţii coloidale între starea de dizolvare şi cea de precipitare. [pr.: co-a-] – Din fr. coacervation.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



coacerváţie s. f. (sil. co-a-, -ţi-e), art. coacerváţia (sil. -ţi-a), g.-d. coacerváţii, art. coacerváţiei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COACERVÁŢIE s.f. Coagulare a unui sol liofil, care devine astfel separabil în două faze lichide cu viscozităţi diferite. [pron. co-a-, gen. -iei. / < fr. coacervation, cf. lat. coacervare – a grămădi].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



COACERVÁŢIE s. f. stare instabilă a unei substanţe coloidale, intermediară între stările de dizolvare şi de precipitare. (< fr. coacervation)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN