coclauri

coclauri
COCLÁURI s.n. pl. Locuri neumblate sau puţin umblate, pustii, îndepărtate; locuri prăpăstioase. [pr.: -cla-uri] – et. nec.
Trimis de hai, 11.06.2004. Sursa: DEX '98

cocláură s. n., pl. cocláuri (sil. -cla-uri)
Trimis de siveco, 03.08.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

COCLÁURI n. pl. Locuri pustii şi prăpăstioase. ♢ A umbla pe coclauri a umbla fără rost; a vagabonda. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • cocláurã — s. n., pl. cocláuri (sil. cla uri) …   Romanian orthography

  • cocâltău — cocâltắu, cocâltáie, s.n. (mai ales la pl.) (reg.) locuri rele, anevoioase de umblat (coaste repezi); coclauri, ponoare. Trimis de blaurb, 18.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • corcote — córcote s.f. pl. (reg.) coclauri, dealuri. Trimis de blaurb, 24.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • cotlon — COTLÓN, cotloane, s.n. 1. Loc ferit, neumblat; ascunzătoare, ascunziş. ♦ (reg.) Scobitură în malul unui râu, sub nivelul apei. 2. Construcţie de zid, suport solid de fier sau înjghebare simplă de pietre, în care se face loc şi pe care se aşază… …   Dicționar Român

  • poghiaz — POGHIÁZ, poghiazuri, s.n. 1. (înv. şi reg.) Unitate militară trimisă într o ţară străină ca să prade; ceată de jefuitori. ♢ expr. A umbla în poghiazuri = a umbla fără rost, a hoinări. 2. (reg.; la pl.) Râpe, coclauri. [var.: podghiáz s.n.] – Din… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”