combatant

combatant
COMBATÁNT, -Ă, combatanţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Care ia (este apt să ia) parte la lupte, care aparţine unei unităţi militare de luptă. ♦ fig. Care luptă activ, care militează pentru triumful unor idei. – Din fr. combattant.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

COMBATÁNT s. 1. (mil.) luptător. (Asociaţia foştilor combatantţi.) 2. v. militant.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

combatánt adj. m., s. m., pl. combatánţi; f. sg. combatántă, pl. combatánte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COMBATÁN//T combatanttă (combatantţi, combatantte) şi substan-tival 1) Care ia parte la lupte; participant la război. 2) fig. Care luptă activ pentru o cauză; luptător înfocat; militant. /<fr. combattant
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

COMBATÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care participă la o luptă, care face parte dintr-o unitate militară de luptă. ♢ (fig.) luptător activ (pentru o idee, un scop etc.). (
Trimis de raduborza, 29.05.2006. Sursa: MDN

COMBATÁNT, -Ă adj., s.m. şi f. (Cel) care participă la o luptă, care face parte dintr-o unitate militară de luptă. ♦ (fig.) Cel care luptă activ (pentru o idee, pentru un scop etc.). [< fr. combattant].
Trimis de LauraGellner, 30.03.2006. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую
Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • combatant — mid 15c. (adj.), late 15c. (n.), from O.Fr. combatant (Mod.Fr. combattant) skilled at fighting, warlike, prp. adjective of combattre (also used as a noun in O.Fr.); see COMBAT (Cf. combat) …   Etymology dictionary

  • Combatant — Com bat*ant, a. [F. combattant, p. pr.] Contending; disposed to contend. B. Jonson. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Combatant — Com bat*ant, n. [F. combattant.] One who engages in combat. IN military use, opposed to {noncombatant}. The mighty combatants. Milton. [1913 Webster] A controversy which long survived the original combatants. Macaulay [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • combatant — index aggressor, competitive (antagonistic), contender, contestant, disputant, foe, opponent, rival …   Law dictionary

  • combatant — [n] fighter adversary, antagonist, assailant, attacker, battler, belligerent, contender, enemy, foe, serviceman, soldier, warrior; concept 358 …   New thesaurus

  • combatant — ► NOUN ▪ a person or nation engaged in fighting during a war. ► ADJECTIVE ▪ engaged in fighting during a war …   English terms dictionary

  • combatant — [kəm bat′ nt; ] also, and esp.Brit [, käm′bə tənt] adj. [ME < OFr, prp. of combattre: see COMBAT] 1. fighting 2. ready or prepared to fight n. a person who engages in combat; fighter …   English World dictionary

  • Combatant — For the proposed aircraft carrier, see UXV Combatant. A combatant is someone who takes a direct part in the hostilities of an armed conflict. If a combatant follows the law of war, then they are considered a privileged combatant, and upon capture …   Wikipedia

  • Combatant — (Roget s Thesaurus) < N PARAG:Combatant >N GRP: N 1 Sgm: N 1 combatant combatant Sgm: N 1 disputant disputant controversialist polemic litigant belligerent Sgm: N 1 competitor competitor rival corrival Sgm: N 1 …   English dictionary for students

  • combatant — /keuhm bat nt, kom beuh teuhnt, kum /, n. 1. a nation engaged in active fighting with enemy forces. 2. a person or group that fights. adj. 3. combating; fighting: the combatant armies. 4. disposed to combat; combative. [1425 75; late ME… …   Universalium

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”