agreabil

agreabil
AGREÁBIL, -Ă, agreabeli, -e, adj. Plăcut, distractiv. ♦ (Despre oameni) Simpatic. [pr.: -gre-a-] – Din fr. agréable.
Trimis de ana_zecheru, 13.02.2009. Sursa: DEX '98

Agreabil ≠ dezagreabil, neagreabil
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

AGREÁBIL adj., adv. 1. adj. v. simpatic. 2. adj. v. plăcut. 3. adj. atrăgător, plăcut, prietenos. ( O încăpere agreabil.) 4. adj. amuzant, antrenant, distractiv, drăguţ, plăcut. (Spectacol agreabil.) 5. adj. plăcut, (reg.) omenos, pâşim, (înv.) ogodit, (fig.) dulce. (Clipe agreabil.) 6. adj. v. plăcut. 7. adv. v. plăcut.
Trimis de siveco, 02.04.2009. Sursa: Sinonime

agreábil adj. m. (sil. -gre-a-), pl. agreábili; f. sg. agreábilă, pl. agreábile
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

AGREÁBIL agreabilă (agreabili, agreabile) Care este plăcut; care inspiră simpatie. Înfăţişare agreabilă.[Sil. -gre-a-] /<fr. agréable
Trimis de siveco, 13.02.2009. Sursa: NODEX

AGREÁBIL, -Ă adj. Plăcut; distractiv. // s.n. Categorie estetică desemnând în general ceea ce este plăcut la nivelul senzaţiei. [pron. -gre-a-. / cf. fr. agréable].
Trimis de LauraGellner, 25.02.2006. Sursa: DN

AGREÁBIL, -Ă adj. 1. plăcut; distractiv. 2. (despre oameni) simpatic. (< fr. agréable)
Trimis de raduborza, 13.02.2009. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • agreábil — adj. m. (sil. gre a ), pl. agreábili; f. sg. agreábilã, pl. agreábile …   Romanian orthography

  • plăcut — PLĂCÚT, Ă, plăcuţi, te, adj. Care place; simpatic, agreabil. – v. plăcea. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Plăcut ≠ dezagreabil, displăcut, neplăcut Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  PLĂCÚT adj., adv. 1. adj …   Dicționar Român

  • delectabil — DELECTÁBIL, Ă, delectabili, e, adj. Plăcut, agreabil, încântător. – Din fr. délectable, lat. delectabilis. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  delectábil adj. m., pl. delectábili; f. sg …   Dicționar Român

  • savuros — SAVURÓS, OÁSĂ, savuroşi, oase, adj. (Despre alimente) Cu gust plăcut, plin de savoare, delicios. ♦ fig. Plăcut, încântător. – Din fr. savoureux. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  SAVURÓS adj. v. gustos. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • bun — BUN, Ă, (I VIII) buni, e, adj., s.m. şi f., (IX) bunuri, s.n., (X) adv. I. adj. Care are calităţi. 1. Care face în mod obişnuit bine altora, care se poartă bine cu alţii; binevoitor. ♢ expr. Bun la inimă = milostiv. Bun, rău = oricum ar fi.… …   Dicționar Român

  • dulce — DÚLCE, (A) dulci, adj., (B 2) dulciuri, s.n., (B 1) s.n. a. adj. I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului. ♦ Care a fost îndulcit (cu miere, cu zahăr etc.). 2. (Despre lapte) Proaspăt; nefermentat. ♦ (Despre brânzeturi) Care nu a… …   Dicționar Român

  • interes — INTERÉS, interese, s.n. 1. Preocupare de a obţine un succes, un avantaj; râvnă depusă într o acţiune pentru satisfacerea anumitor nevoi. 2. Avantaj, folos, câştig, profit. ♢ loc. adj. De interes general (sau public) = de importanţă socială, util… …   Dicționar Român

  • prietenos — PRIETENÓS, OÁSĂ, prietenoşi, oase, adj. (Adesea adverbial) Plin de afecţiune, de prietenie, de amabilitate; binevoitor, afabil, amical. ♦ Plăcut, agreabil, atrăgător. [pr.: pri e . – var.: (reg.) prietinos, oăsă adj.] – Prieten + suf. os. Trimis… …   Dicționar Român

  • abominabil — abominábil, ă adj. care provoacă oroare, repulsie; oribil; dezgustător, repugnant. (< fr. abominable, lat. abominabilis) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN  ABOMINÁBIL, Ă, abominabili, e, adj. Înfiorător, groaznic; dezgustător, urât. –… …   Dicționar Român

  • agrementa — AGREMENTÁ, agrementez, vb. I. tranz. (Rar) A da culoare, relief, a înfrumuseţa (prin adăugarea unei podoabe); a împodobi. – Din fr. agrémenter. Trimis de ana zecheru, 09.09.2002. Sursa: DEX 98  AGREMENTÁ vb. v. împodobi, înfrumuseţa, orna.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”