concentra

CONCENTRÁ, concentrez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) strânge, a (se) acumula într-un singur loc; a (se) îndrepta spre un singur punct. 2. tranz. A chema vremelnic, sub arme, rezervişti, în timp de pace, pentru instrucţie, pentru ca aceştia să-şi completeze pregătirea militară sau pentru alte motive. ♦ A strânge mai multe unităţi militare într-o anumită zonă. 3. refl. A-şi încorda întreaga atenţie sau gândire într-o singură direcţie; a fi absorbit, preocupat de ceva. 4. tranz. (chim.) A mări conţinutul procentual al unui component într-o soluţie sau într-un amestec. 5. tranz. A separa dintr-un minereu brut părţile bogate în minereuri utile de părţile sterile. – Din fr. concentrer.

Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



A (se) concentra ≠ a (se) dispersa, a (se) împrăştia

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime



A concentra ≠ a desconcentra, a dilua

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime



CONCENTRÁ vb. 1. v. acumula. 2. a (se) masa. (Trupele s-au concentra pe flancul drept.) 3. v. comasa. 4. v. prescurta. 5. a se încorda. (Se concentra pentru a urmări cele spuse.) 6. (fig.) a focaliza, a polariza. (El a concentra atenţia tuturor.)

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



concentrá vb., ind. prez. 1 sg. concentréz, 3 sg. şi pl. concentreáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A CONCENTR//Á concentraéz tranz. 1) A face să se concentreze. 2) (rezervişti) A mobiliza în timp de pace din diverse motive (pentru instrucţie, pentru perfecţionarea pregătirii militare etc.). 3) (trupe militare) A aduna într-un singur loc în scopuri strategice. 4) (auzul, atenţia etc.) A aplica cu un efort într-o singură direcţie. 5) chim. (soluţii, lichide) A face să aibă o concentraţie mai mare. /<fr. concentrer

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



A SE CONCENTR//Á mă concentraéz intranz. 1) A se strânge în cantitate mare (într-un singur loc). 2) A-şi încorda atenţia (într-o singură direcţie). /<fr. concentrer

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CONCENTRÁ vb. I. refl. a (se) strânge, a (se) aduna, a (se) acumula într-un (singur) loc; a (se) îndrepta spre un (singur) punct. II. refl. a-şi încorda atenţia, gândirea într-o (singură) direcţie; a fi preocupat de ceva. III. tr. 1. a chema vremelnic sub arme un rezervist pentru instruire. 2. a mări procentul unui component într-o soluţie, într-un amestec. 3. a separa părţile cu minereuri utile din minereul brut. (<fr. concentrer)

Trimis de Anonim, 03.12.2005. Sursa: MDN



CONCENTRÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) strânge, a (se) aduna, a (se) acumula într-un singur loc, într-un anumit centru. 2. tr. A chema vremelnic sub arme un rezervist pentru instruire. 3. refl. A-şi aţinti privirea, a-şi încorda atenţia într-un anumit punct, către ceva; a fi absorbit de ceva. 4. tr. A mări procentul unui component într-o soluţie sau într-un amestec. 5. tr. A separa părţile cu minereuri utile din minereul brut. [< fr. concentrer, cf. it. concentrare].

Trimis de LauraGellner, 09.04.2006. Sursa: DN