conduită

conduită
CONDUÍTĂ, conduite, s.f. 1. Fel de a se purta, comportare; manieră. 2. Comportament. – Din fr. conduite.
Trimis de LauraGellner, 31.12.2006. Sursa: DEX '98

CONDUÍTĂ s. 1. comportament, comportare, purtare, (rar) purtat, (pop.) port, purtătură, (prin Olt.) săbaş, (Olt.) umblet, (înv.) petrecere, politie. (Are o conduită necorespunzătoare.) 2. v. com-portare.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

conduítă s. f., pl. conduíte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONDUÍT//Ă conduităe f. Mod de a se purta; manieră; comportament; ţinută. [Sil. -du-i-] /<fr. conduite
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONDUÍTĂ s.f. Comportare, atitudine (în societate, în viaţă). [pron. -du-i-. / < fr. conduite, cf. rus. konduita].
Trimis de LauraGellner, 11.04.2006. Sursa: DN

CONDUÍTĂ s. f. fel de a se purta, comportare; manieră; comportament. (< fr. conduite)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • conduítã — s. f., pl. conduíte …   Romanian orthography

  • comportament — COMPORTAMÉNT, comportamente, s.n. 1. Modalitate de a acţiona în anumite împrejurări sau situaţii; conduită, purtare, comportare. 2. Asamblul manifestărilor obiective ale animalelor şi ale oamenilor prin care se exterorizează viaţa psihică. – Din… …   Dicționar Român

  • maximă — MÁXIMĂ, maxime, s.f. Enunţ formulat concis, exprimând un principiu etic, o normă de conduită etc.; aforism, sentinţă, adagiu. – Din lat. maxima, fr. maxime. Trimis de RACAI, 23.09.2008. Sursa: DEX 98  MÁXIMĂ s. aforism, cugetare, dicton,… …   Dicționar Român

  • precept — PRECÉPT, precepte, s.n. Formulă, principiu, învăţătură care stă la baza unei doctrine (mai ales morale); normă, regulă de conduită. ♦ Recomandare, sfat, povaţă. Precepte de igienă. [pl. şi: precepturi] – Din fr. précepte, lat. praeceptum. Trimis… …   Dicționar Român

  • regulă — RÉGULĂ, reguli, s.f. 1. Normă, lege pe baza căreia are loc un proces, se desfăşoară o activitate sau se produce un fenomen; precept. ♦ Mod de a rezolva o serie de probleme care au anumite caracteristici comune. ♢ Regulă de trei = metodă pentru… …   Dicționar Român

  • abate — ABÁTE1, abaţi, s.m. 1. Titlu dat superiorului unei abaţii. 2. Titlu onorific acordat unor preoţi catolici; persoană care poartă acest titlu. – Din it. ab(b)ate. Trimis de ana zecheru, 19.03.2008. Sursa: DEX 98  abáte1 s. m. 1. superior al unei… …   Dicționar Român

  • comporta — COMPORTÁ, compórt, vb. I. 1. refl. A avea o anumită conduită. 2. tranz. A aduce cu sine. ♦ A necesita, a cere. – Din fr. comporter. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  COMPORTÁ vb. 1. a se purta. (Vezi cum te comporta.) 2. v. necesita …   Dicționar Român

  • comportare — COMPORTÁRE, comportări, s.f. Fel de a se comporta; comportament. – v. comporta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  COMPORTÁRE s. 1. comportament, conduită, purtare, (rar) purtat, (pop.) port, purtătură, (prin Olt.) săbaş, (Olt.)… …   Dicționar Român

  • director — DIRECTÓR1, OÁRE, directori, oare, adj., subst. 1. adj. Care dirijează sau conduce ceva, care indică direcţia. ♢ Roţi directoare = roţile din faţă ale unui vehicul, cu ajutorul cărora se stabileşte direcţia de mers. Plan director = hartă sau plan… …   Dicționar Român

  • port — PORT1 Element de compunere care înseamnă purtător de... , susţinător de... , purtare de... , servind la formarea unor substantive. – Din fr. porte . Trimis de oprocopiuc, 14.10.2007. Sursa: DEX 98  PORT2, (2,3) porturi, s.n. 1. Faptul de a purta …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”