contravenient

contravenient
CONTRAVENIÉNT, -Ă, contravenienţi, -te, s.m. şi f. Persoană care săvârşeşte o contravenţie. [pr.: -ni-ent] – Din germ. Kontravenient. cf. fr. c o n t r e - v e n a n t.
Trimis de IoanSoleriu, 02.06.2004. Sursa: DEX '98

contraveniént s. m. (sil. -ni-ent), pl. contraveniénţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONTRAVENIÉN//T contravenienttă (contravenientţi, contravenientte) m. şi f. Persoană care a comis o contravenţie. [Sil. -ni-ent] /<germ. Kontravenient
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONTRAVENIÉNT, -Ă s.m. şi f. Cel care contravine unor dispoziţii oficiale. [pron. -ni-ent. / după fr. contrevenant, cf. germ. Kontravenient].
Trimis de LauraGellner, 17.04.2006. Sursa: DN

CONTRAVENIÉNT, -Ă s. m. f. cel care săvârşeşte o contravenţie. (< germ. Kontraveninte, după fr. contrevennant)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • Contravenient — Contravenient, lat., der gegen ein Gesetz handelnde; eine solche Handlung ist Contravention; contraveniren, ungesetzlich handeln …   Herders Conversations-Lexikon

  • contravenient — …   Useful english dictionary

  • Contraveniren — (v. lat.), entgegenhandeln. Contravenient, Übertreter. Contravention, die Übertretung eines Gesetzes od. einer Übereinkunft, ein kleineres Verbrechen, s. u. Verbrechen u. Criminalgericht …   Pierer's Universal-Lexikon

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”