ahtinamea


ahtinamea
ahtinameá (-éle), s.f. – Capitulare, tratat al imperiului turc cu o putere creştină. tc. ahdname, din arab. ‘ahd "contract" şi per. nāma "scris" (Şeineanu, II, 3; Lokotsch 1551). sec. XVII, înv.
Trimis de blaurb, 16.04.2006. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.