conţinut

conţinut
CONŢINÚT, conţinuturi, s.n. 1. Ceea ce încape într-un spaţiu limitat, în special într-un recipient. 2. Totalitatea notelor esenţiale ale unei noţiuni, determinată în raport cu sfera acesteia; comprehensiune. 3. Fondul de idei şi afectiv al unei opere literare sau artistice; cuprins, temă, miez. 4. Listă ordonată a materialului pe care îl cuprinde o revistă, o carte; tablă de materii, sumar. – v. conţine.
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CONŢINÚT s. 1. cuprins, (rar) plin. (conţinutul unui bidon.) 2. v. fond. 3. v. cuprins. 4. v. tablă de materii. 5. v. sens. 6. (log.) comprehensiune. (conţinut ul unui concept.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

conţinút s. n., pl. conţinúturi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONŢINÚT conţinuturi n. 1) Substanţă care se găseşte în interiorul unui recipient sau în alt spaţiu limitat. conţinutul sticlei. 2) filoz. Totalitate a elementelor care constituie esenţa lucrurilor; fond. 3) Latura conceptuală a unei lucrări artistice. conţinutul cărţii. 4) lingv. Planul intern (semantic, conceptual, noţional) la unele unităţi lingvistice. /v. a conţine
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONŢINÚT s.n. 1. Ceea ce încape într-un spaţiu limitat, într-un recipient. 2. Categorie filozofică care desemnează baza materială ce condiţionează existenţa şi schimbarea unui obiect, ansamblul interacţiunilor diferitelor componente şi proprietăţi reprezentând funcţii esenţiale pentru obiectul respectiv. ♦ Totalitatea notelor esenţiale ale unei noţiuni. 3. Noţiune desemnând lumea reprezentată, metamorfozată prin prisma scriitorului, semnificaţiile, mesajul unei opere de artă; fond, cuprins; semnificaţie. 4. tablă de materii; sumar. [< conţine, după fr. contenu].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

CONŢINÚT s. n. 1. ceea ce încape într-un spaţiu limitat, într-un recipient. 2. (fil.) totalitatea elementelor constitutive esenţiale care caracterizează şi condiţionează existenţa şi schimbarea unui obiect sau fenomen. 3. (log.) totalitatea notelor esenţiale ale unei noţiuni; comprehensiune (2). 4. fondul de idei şi afectiv, semnificaţiile, mesajul unei opere de artă. 5. cuprinsul unei cărţi, reviste etc.; sumar. 6. (inform.) datele dintr-o celulă a unei maşini de calculat. (după fr. contenu)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • conţinút — s. n., pl. conţinúturi …   Romanian orthography

  • sens — SENS, sensuri, s.n. 1. Înţeles (al unui cuvânt, al unei expresii, al unei forme sau al unei construcţii gramaticale); semnificaţie. ♦ (În semiotică) Înţelesul unui semn. ♦ Conţinut noţional sau logic. Îmi spui cuvinte fără sens. 2. Temei… …   Dicționar Român

  • cuprins — CUPRÍNS1, (I 2, II) cuprinsuri, s.n. I. 1. Conţinut. Cuprinsul cărţii. ♦ Sumar (II 2). 2. Întindere, suprafaţă. ♦ Spaţiu înconjurător. ♦ (înv.) Loc, ţinut. II. (înv.) 1. Stăpânire. ♦ (concr.) Proprietate. 2. Curte întărită a unui castel. [var.:… …   Dicționar Român

  • semnificaţie — SEMNIFICÁŢIE, semnificaţii, s.f. 1. Conţinut semantic al unui cuvânt; înţeles, sens, accepţie. ♦ (În semiotică) Funcţie a semnelor de a reprezenta ceva independent de ele; denotaţie. ♦ Valoare simbolică a unui lucru; înţeles, noimă, tâlc. 2.… …   Dicționar Român

  • comprehensiune — COMPREHENSIÚNE s.f. (livr.) 1. Capacitate de a pătrunde, de a înţelege ceva; înţelegere, pătrundere. 2. Conţinut. [pr.: si u ] – Din fr. compréhension, lat. comprehensio, onis. Trimis de LauraGellner, 29.07.2004. Sursa: DEX 98  COMPREHENSIÚNE s …   Dicționar Român

  • fond — FOND, fonduri, s.n. I. 1. (În corelaţie cu formă) Conţinut. ♢ Articol de fond = articol care tratează o problemă actuală importantă; editorial. Fond lexical (lexic) principal sau fondul principal (de cuvinte) = partea esenţială a vocabularului… …   Dicționar Român

  • formă — FÓRMĂ, forme, s.f. 1. (fil.: În corelaţie cu conţinut) Categorie care desemnează structura internă şi externă a unui conţinut, modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces. ♢ Forme ale conştiinţei sociale = forme… …   Dicționar Român

  • incluziune — INCLUZIÚNE, incluziuni, s.f. 1. Particulă de metal străin conţinută în masa unui corp solid. ♦ Defect de fabricaţie al unei piese, datorat prezenţei unor incluziuni (1) sau unor particule metalice izolate în masa ei. 2. (mat.) Proprietate care… …   Dicționar Român

  • miscelaneu — MISCELANÉU, ÉE, miscelanee, adj., s.n. şi f. (livr.) (Rubrică în unele periodice, publicaţie sau volum) care are un conţinut variat şi care aparţine, de obicei, mai multor autori. – Din lat. miscellanea, fr. miscellanées. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • predică — PRÉDICĂ, predici, s.f. Cuvântare rostită de un cleric în biserică, în care se explică şi se comentează un text biblic şi se dau credincioşilor îndrumări morale; omilie; p. gener. expunere cu conţinut moralizator. – Din predica. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”