copie

copie
CÓPIE, copii, s.f. 1. Reproducere exactă a unui text, a unei opere de artă, a unei imagini fotografice etc. 2. (peior.) Imitaţie servilă şi fără valoare, făcută uneori prin mijloace nepermise. 3. Înscris care reproduce întocmai cuprinsul unui alt înscris constatator al unui act juridic. ♢ Copie legalizată = copie despre care un organ de stat competent atestă că este conformă cu originalul. – Din fr. copie, lat. copia.
Trimis de IoanSoleriu, 03.01.2006. Sursa: DEX '98

Copie ≠ prototip
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

CÓPIE s. 1. reproducere, transcriere, (rar) transcripţie, (înv.) izvod, prescriptură. (Are o copie fidelă a documentului.) 2. duplicat. (A obţinut o copie a diplomei.) 3. copie fotografică v. fotocopie. 4. v. replică. 5. v. imitaţie.
Trimis de siveco, 17.04.2008. Sursa: Sinonime

cópie s. f. (sil. -pi-e), art. cópia (sil. -pi-a), g.-d. art. cópiei; pl. cópii, art. cópiile (sil. -pi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CÓPI//E copiei f. 1) Reproducere exactă a ceea ce este făcut într-un singur exemplar. ♢ copie legalizată copie pe care un organ de stat o atestă ca fiind conformă cu originalul. 2) depr. Imitaţie lipsită de originalitate şi de valoare. 3) Înscris care reproduce întocmai un alt înscris, constatator al unui act juridic. [art. copia; G.-D. copiei; Sil. -pi-e] /<fr. copie, lat. copia
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CÓPIE s.f. 1. Reproducere exactă a unei opere de artă, a unui text etc. 2. (peior.) Imitaţie servilă, lipsită de valoare. [gen. -iei. / < lat.med. copia, cf. rus. kopija, fr. copie, germ. Kopie].
Trimis de LauraGellner, 20.04.2006. Sursa: DN

cópie1, cópii, s.f. (reg., înv.) 1. mulţime, grămadă, abundenţă. 2. cârd, turmă.
Trimis de blaurb, 23.04.2006. Sursa: DAR

cópie2, cópii, s.f. (înv.) 1. cuţit cu două tăişuri folosit în biserică la tăiatul prescurii.
Trimis de blaurb, 23.04.2006. Sursa: DAR

cópie (cópii), s.f. – Cuţit cu dublu tăiş, folosit la slujba religioasă. sl. kopije (Miklosich, Slaw. Elem., 25; Lexicon, 302; Cihac, II, 72), din gr. ϰοπίς.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

copíe (-íi), s.f.1. Abundenţă, belşug. – 2. Duplicat. lat. copia (sec. XVIII), intrat şi prin filiera rus. kopija (Cihac, II, 72; Sanzewitsch 201), cf. copie. Sensul 1 este vechi, propriu latinismului transilvănean. – Der. copia, vb. din fr. copier; copiator, adj. (care copiază); copier, s.n. (registru de copii), din germ. Kopier(buch); copist, s.m., din fr. copiste; copios, adj., din lat. copiosus (sec. XIX).
Trimis de blaurb, 28.05.2007. Sursa: DER

CÓPIE s. f. 1. reproducere exactă a unui text, a unei opere de artă etc.; (peior.) înscris care reproduce întocmai un alt înscris ce constată un act juridic. 3. copie standard = film care conţine pe aceeaşi peliculă imaginea cât şi coloana sonoră, pentru proiecţie. (< fr. copie, lat. copia)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • copie — [ kɔpi ] n. f. • apr. 1250; lat. copia « abondance » → copieux I ♦ 1 ♦ Reproduction (d un écrit). ⇒ calque, double, épreuve, fac similé, imitation, photocopie, reproduction. Copie exacte, fidèle. Pour copie conforme (Abrév.P. C. C.). Copie… …   Encyclopédie Universelle

  • copie — COPIE. s. f. Le double, la transcription d une escriture, d une piece d escriture. Fidelle copie. copie collationnée à l original. copie d un contract, d un exploit. copie figurée, qui est sur du papier de la mesme grandeur, avec les mesmes… …   Dictionnaire de l'Académie française

  • copie — COPIE. s. f. Écrit fait d après un autre. Fidèle copie. Copie exacte, mauvaise copie, copie collationnée à l original. La copie d un contrat, d un exploit, Copie figurée, Qui est sur du papier de la même grandeur, avec les mêmes espaces et les… …   Dictionnaire de l'Académie Française 1798

  • Copie — Surtout porté dans le département du Nord, le nom est aussi présent en Bourgogne (21). L ancien français copie signifie abondance (cf. l adjectif copieux ), mais peut difficilement expliquer le nom. Mieux vaut penser à un toponyme désignant un… …   Noms de famille

  • Copie — (v. lat.), Vervielfältigung od. Wiederholung 1) einer schriftlichen Arbeit, s. Abschrift; od. 2) eines Kunstwerkes, letztere eine mit dem Original völlig übereinstimmende Nachbildung. Vergrößerung od. Verkleinerung hebt den Begriff der C. nicht… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Copie — (lat. Copia, Menge), Nachbildung eines geschriebenen oder künstlerischen Werkes: copiren, eine C. machen, nachmachen, abschreiben …   Herders Conversations-Lexikon

  • copié — copié, ée (ko pi é, ée) part. passé. Une pièce copiée avec beaucoup de soin. Les manuscrits copiés par les moines.    Se dit aussi en parlant des manières. La cour copiée par la ville …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • copié — photocopié polycopié recopié …   Dictionnaire des rimes

  • COPIE — s. f. Écrit fait d après un autre. L original et la copie. Fidèle copie. Copie exacte. Mauvaise copie. Copie collationnée à l original. La copie d un contrat, d un exploit. La copie d un manuscrit. Il y a chez les négociants un livre de copies de …   Dictionnaire de l'Academie Francaise, 7eme edition (1835)

  • copie — (ko pie) s. f. 1°   Écrit fait d après un autre. Donner, prendre, garder copie d une pièce. •   Ils en tirèrent plusieurs copies, HAMILT. Gramm. 11. •   J en ai envoyé la copie à ma tante, SÉV. 95. •   Quand vous en aurez tiré copie, BOSSUET Lett …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”