corelaţie

corelaţie
CORELÁŢIE, corelaţii, s.f. 1. Relaţie, legătură reciprocă între două sau mai multe lucruri sau fenomene; relaţie în care unul dintre termeni nu poate exista fără celălalt. 2. Dependenţă reciprocă, relaţie a două fenomene sau procese între variaţiile cărora există o anumită legătură. – Din fr. corrélation.
Trimis de IoanSoleriu, 16.05.2004. Sursa: DEX '98

CORELÁŢIE s. v. relaţie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

coreláţie s. f. → relaţie
Trimis de siveco, 27.03.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

CORELÁŢI//E corelaţiei f. 1) Relaţie reciprocă; reciprocitate. 2) Dependenţă reciprocă; interdependenţă; corespondenţă. /<fr. corrélation
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CORELÁŢIE s.f. Relaţie, legătură reciprocă între lucruri sau fenomene. ♦ (mat.) Transformare biunivocă prin care unui punct îi corespunde un plan şi reciproc, deci unei drepte o dreaptă. ♢ Coeficient de corelaţie = mărime măsurând relaţia de similitudine dintre doi factori. [gen. -iei, var. corelaţiune s.f. / cf. fr. corrélation].
Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN

CORELÁŢIE s. f. 1. relaţie reciprocă între lucruri sau fenomene; interdependenţă. ♢ relaţie de reciprocitate între cuvinte sau unităţi sintactice, în cadrul propoziţiei sau frazei. 2. raport de excludere între termeni care contractează aceeaşi relaţie în mod alternativ. ♢ (mat.) transformare biunivocă prin care unui punct îi corespunde un plan, şi reciproc, deci unei drepte, o dreaptă. o coeficient de corelaţie = mărime măsurând relaţia de similitudine între doi factori. (< fr. corrélation, lat. correlatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • coreláţie — s. f., pl. coreláţii …   Romanian orthography

  • corela — CORELÁ, corelez, vb. I. tranz. şi refl. A face să fie sau a fi în corelaţie. – Din corelaţie. Trimis de IoanSoleriu, 16.05.2004. Sursa: DEX 98  corelá vb., ind. prez. 1 sg. coreléz, 3 sg. şi …   Dicționar Român

  • corelativ — CORELATÍV, Ă, corelativi, e, adj. Care este în relaţie reciprocă cu ceva, care indică un raport reciproc. ♢ Noţiuni corelative = noţiuni care conţin note arătând existenţa unei anumite legături reciproce între două obiecte ale gândirii.… …   Dicționar Român

  • cât — CÂT, Ă, conj., prep., adv., (IV) câţi, te, pron. (V) câturi, s.n. I. conj. 1. (Introduce propoziţii temporale) În timpul în care..., atâta timp, până când... Se poartă frumos cu mine cât ştie că i sunt de folos. ♢ expr. (reg.) Cât ce... = îndată… …   Dicționar Român

  • antonimie — ANTONIMÍE, antonimii, s.f. Raport dintre două antonime. – Din fr. antonymie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  antonimíe s. f., art. antonimía, g. d. art. antonimíei; pl. antonimíi, art. antonimíile …   Dicționar Român

  • cel — CEL, CEA, cei, cele, adj. dem. (antepus), art., adj., pron. dem. I. adj. dem. (antepus) (pop.) (Arată că fiinţa sau lucrul desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe, în spaţiu sau în timp, de vorbitor). Ia în braţe cea… …   Dicționar Român

  • antropologie — ANTROPOLOGÍE s.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul originii şi evoluţiei biologice a omului (făcând abstracţie de condiţiile social istorice în care se dezvoltă acesta) – fr. anthropologie Trimis de deka u, 24.09.2002. Sursa: DLRM  antropologíe… …   Dicționar Român

  • corelat — CORELÁT, Ă, corelaţi, te, adj. Care se află sau este pus în corelaţie cu ceva. – v. corela. Trimis de IoanSoleriu, 01.02.2009. Sursa: DEX 98  Corelat ≠ necorelat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  CORELÁT, Ă adj. Care se află, este… …   Dicționar Român

  • corelativitate — CORELATIVITÁTE s.f. Caracter corelativ. – cf. it. c o r r e l a t i v i t à . Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98  corelativitáte s. f., g. d. art. corelativităţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … …   Dicționar Român

  • unu — ÚNU, ÚNA num. card. (Când precedă un substantiv are forma un, o; când ţine locul unui substantiv are forma unul, una) 1. (Adesea substantivat) Primul număr din seria numerelor naturale, care reprezintă unitatea şi se indică prin cifrele 1 şi I. ♢ …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”