aiure


aiure
AIÚRE adv. v. aiurea.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • aiurea — AIÚREA adv., adj. 1. adv. În alt loc, în altă parte; undeva, altundeva. ♢ Într aiurea = fără ţintă; la întâmplare. ♢ expr. A vorbi aiurea = a vorbi fără rost, a bâigui. ♢ (Cu valoare de interj. fam.) Aiurea! N ai dreptate. 2. adj. (fam.) Zăpăcit …   Dicționar Român

  • abia — ABIÁ adv. 1. (Modal) Cu greu, cu greutate; anevoie. 2. (Cantitativ, intensiv) foarte puţin, aproape de loc. 3. (Temporal) De foarte puţină vreme; de îndată ce, numai ce; chiar atunci, tocmai. 4. Cel puţin; măcar, barem. – lat. ad vix. Trimis de… …   Dicționar Român

  • aiura — AIURÁ, aiurez, vb. I. intranz. 1. A fi în stare de delir; a delira. ♦ A vorbi fără sens, a spune lucruri absurde, a debita absurdităţi. 2. (Rar) a se pierde în visări. [pr.: a iu . – var.: aiurí vb. IV] – Din aiure(a) (aiurea). Trimis de ana… …   Dicționar Român

  • altminteri — ALTMÍNTERI adv. 1. În alt chip; altfel. 2. De nu..., dacă nu..., în caz contrar. 3. De altfel. [var.: almíntere, almíntrele, altmínterea, altmíntrele, altmíntrelea adv.] – lat. alteramente. Trimis de ana zecheru, 08.01.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • pururi — PÚRURI adv. (înv. şi pop.) Totdeauna, veşnic, mereu, neîntrerupt, în permanenţă. ♢ De a pururi = (pentru) totdeauna, în veci. [var.: púrurea adv.] – Probabil lat. purus. Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX 98  PÚRURI adv. 1 …   Dicționar Român