alagea


alagea
ALAGEÁ, alagele, s.f. 1. (înv.) Stofă vărgată, ţesută din fire de in şi de mătase. 2. (reg.; în expr.) A-şi căpăta alageaua sau a păţi o alagea = a se păcăli. – Din tc. alaca.
Trimis de ana_zecheru, 02.10.2002. Sursa: DEX '98

ALAGEÁ s. v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

alageá (stofă) s. f., art. alageáua, g.-d. art. alagélei; pl. alagéle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

alageá (alagéle), s.f. – Ţesătură de mătasă indiană. – Mr. alăge. tc. alaca (Şeineanu, II, 14; Lokotsch 50); cf. ngr. ἀλατσᾶς, bg. alağa.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • Río Sellent — Saltar a navegación, búsqueda Rio Sellent País que atraviesa …   Wikipedia Español

  • necaz — NECÁZ, necazuri, s.n. 1. Stare a celui necăjit; supărare, mâhnire, tristeţe, amărăciune; suferinţă. ♢ expr. La necaz = în momente de supărare; într un moment critic, în primejdie. 2. Ceea ce provoacă cuiva o suferinţă fizică sau morală; neajuns,… …   Dicționar Român

  • supărare — SUPĂRÁRE, supărări, s.f. Faptul de a (se) supăra. 1. Neplăcere, necaz, suferinţă; nevoie, neajuns, lipsă. ♢ expr. Să nu ţi (sau să nu vă) fie cu supărare sau dacă (sau de) nu ţi ar (sau v ar) fi cu supărare, formulă de politeţe prin care se… …   Dicționar Român