albeaţă


albeaţă
ALBEÁŢĂ s.f. 1. Calitatea de a fi alb; culoare albă; (rar) albime. 2. Leucom; (impr.) cataractă (2). [var.: albéţe s.f.] – Alb + suf. -eaţă.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ALBEÁŢĂ s. 1. (rar) albiciune, albime. (albeaţă unui obiect.) 2. v. leucom. 3. v. cataractă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

albeáţă s. f., g.-d. art. albéţii; (lumină) pl. albéţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ALBEÁŢ//Ă f. 1) Culoare albă. albeaţăa zăpezii. 2) Stare patologică constând în apariţia pe cornela ochiului a unor pete albe; leucom. [G.-D. albeţii; Sil. -bea-] /alb + suf. albeaţăeaţă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

!albeáţă s.f., g.-d. art. albéţii
Trimis de CristinaDianaN, 11.06.2007. Sursa: DOOM 2

albeaţă s.f. sg. (intl.) 1. lenjerie de pat 2. argint; argintărie (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Trimis de blaurb, 17.07.2007. Sursa: Neoficial

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • leucom — LEUCÓM, leucoame, s.n. Boală de ochi constând în formarea unei pete albe pe cornee şi care poate duce la orbire; albeaţă. [pr.: le u ] – Din fr. leucome. Trimis de LauraGellner, 20.05.2004. Sursa: DEX 98  LEUCÓM s. (med.) albeaţă, (prin Transilv …   Dicționar Român

  • alb — ALB, Ă, albi, e, adj., subst. I. adj. 1. Care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele. ♢ Carne albă = carne de pasăre sau de peşte. Hârtie (sau coadă) albă = hârtie care nu a fost scrisă. Rând alb = spaţiu nescris… …   Dicționar Român

  • cataractă — CATARÁCTĂ, cataracte, s.f. I. Cădere naturală de apă produsă pe o succesiune de terenuri abrupte mici; ansamblu de cascade mai mici; cascadă. II. Boală de ochi, care constă în opacifierea cristalinului şi care poate duce la orbire totală sau… …   Dicționar Român

  • albiciune — ALBICIÚNE s.f. (fam.) Albeaţă. – Alb + suf. iciune. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ALBICIÚNE s. v. albeaţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  albiciúne s. f., g. d. art …   Dicționar Român

  • albime — ALBÍME, albimi, s.f. (Rar) Albeaţă (1). – Alb + suf. ime. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ALBÍME s. v. albeaţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  albíme s. f., g. d. art. albímii; …   Dicționar Român

  • ceaţă — CEÁŢĂ, ceţuri, s.f. 1. Particule de apă rezultate din vaporizarea apei de pe pământ, aflate în suspensie în atmosferă, la suprafaţa solului, şi care îngreuiază vizibilitatea; negură, pâclă. 2. (impr.) Aburii care se condensează pe o sticlă, pe o… …   Dicționar Român

  • nefelion — nefelión s. n. (sil. li on) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  NEFELIÓN s.n. (med.) Uşoară opacitate a ochiului; (pop.) albeaţă. [pron. li on. / < fr. néphélion]. Trimis de LauraGellner, 22.06.2005. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • perdea — PERDEÁ, perdele, s.f. 1. Obiect confecţionat dintr un material textil care se atârnă la ferestre şi la uşi pentru a împiedica pătrunderea luminii, pentru a opri vederea din afară, în scop decorativ etc. ♢ loc. adj. şi adv. Cu perdea = (care este… …   Dicționar Român

  • aglică — AGLÍCĂ, aglice, s.f. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu frunze penate, cu flori albe sau rozalbe, parfumate, dispuse în inflorescenţe. (Filipendula vulgaris). – Din bg. aglika, sb. jaglika. Trimis de ana zecheru, 04.09.2002. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • albedo — ALBÉDO subst. Mărime care indică fracţiunea din energia luminoasă incidentă radiată în mod difuz de un corp. – Din fr. albédo. Trimis de ana zecheru, 12.11.2002. Sursa: DEX 98  albédo s. n., art. albédoul Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român