albeţe


albeţe
ALBÉŢE s.f. v. albeaţă.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • albeţ — ALBÉŢ, EÁŢĂ, albeţi, e, adj., s.n. (reg.) 1. adj. Albineţ. 2. s.n. Alburn. – Alb + suf. eţ. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ALBÉŢ s. v. alburn. Tri …   Dicționar Român

  • alb — ALB, Ă, albi, e, adj., subst. I. adj. 1. Care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele. ♢ Carne albă = carne de pasăre sau de peşte. Hârtie (sau coadă) albă = hârtie care nu a fost scrisă. Rând alb = spaţiu nescris… …   Dicționar Român

  • albeaţă — ALBEÁŢĂ s.f. 1. Calitatea de a fi alb; culoare albă; (rar) albime. 2. Leucom; (impr.) cataractă (2). [var.: albéţe s.f.] – Alb + suf. eaţă. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ALBEÁŢĂ s. 1. (rar) albiciune, albime. (albeaţă unui… …   Dicționar Român