albitură


albitură
ALBITÚRĂ, albituri, s.f. 1. (La pl.) Totalitatea rufelor (de pat, de corp etc.); lenjerie. 2. Nume generic dat exemplarelor mici de plătică, babuşcă etc.; albişoară. 3. (reg.) Nume dat rădăcinilor de pătrunjel şi de păstârnac. 4. (tipogr.) Mici piese de plumb care servesc la completarea spaţiului alb dintre litere, cuvinte sau rânduri; p. ext. spaţiu alb între rânduri. Alb + suf. -itură.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ALBITÚRĂ s. 1. (mai ales la pl.) v. rufărie. 2. (tipogr.) reglet. (albitură completează spaţiile albe dintre rânduri.) 3. v. blanc. 4. (iht.) baboiaş, caracudă, mărunţiş, plevuşcă, (rar) plevuică, (reg.) chisoagă, pleviţă. (albitură se numeşte orice peşte mic de culoare albă sau argintie.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

albitúră s. f., g.-d. art. albitúrii; pl. albitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ALBITÚR//Ă albiturăi f. 1) mai ales la pl. Totalitate a rufelor de corp sau de pat; lenjerie; rufărie. 2) Nume dat mai multor specii de peşti mici (plătică, babuşcă). 3) poligr. Piese de plumb care se pun între cuvinte şi rânduri pentru a completa spaţiile albe. 4) Spaţiu alb dintre cuvinte şi rânduri. /alb + suf. albiturăitură
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

albitură s.f. sg. băutură spirtoasă incoloră (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Trimis de blaurb, 17.07.2007. Sursa: Neoficial

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • cicero — CÍCERO1 s.m. invar. (tipogr.) 1. Corp de literă de 12 puncte tipografice. 2. Albitură având baza un pătrat de un cicero1 (1). – Din fr. cicéro. Trimis de viorelgrosu, 25.02.2003. Sursa: DEX 98  CÍCERO2 s.m. invar. Gen de tunsoare bărbătească… …   Dicționar Român

  • chisoagă — CHISOÁGĂ s. v. albitură, baboiaş, caracudă, mărunţiş, plevuşcă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  chisoágă s.f. – Plevuşcă, albitură. Mag. keszeg Cyprinus (DAR) sau sb. kesega plevuşcă (Scriban). Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • şpis — ŞPIS, şpisuri, s.n. Pată neagră care apare uneori la tipar între cuvinte. – Din germ. Spiess. Trimis de baron, 19.01.2003. Sursa: DEX 98  şpis s. n., pl. şpísuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ŞPIS şpisuri n. poligr …   Dicționar Român

  • alb — ALB, Ă, albi, e, adj., subst. I. adj. 1. Care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele. ♢ Carne albă = carne de pasăre sau de peşte. Hârtie (sau coadă) albă = hârtie care nu a fost scrisă. Rând alb = spaţiu nescris… …   Dicționar Român

  • albişor — ALBIŞÓR, OÁRĂ, albişori, oare, adj., s.m. şi f. I. adj. Diminutiv al lui alb; albior. II. s.m. şi f. (iht.) Obleţ. III. s.m. 1. Nume dat unor bureţi comestibili. 2. (pop.; la …   Dicționar Român

  • baboiaş — BABOIÁŞ, baboiaşi, s.m. Diminutiv al lui baboi. [pr.: bo iaş] – Baboi + suf. aş. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BABOIÁŞ s. v. albitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  baboiáş s. m …   Dicționar Român

  • blanc — BLANC1 s.n. 1. Piele tăbăcită, suplă şi elastică, folosită în marochinărie. 2. Fâşie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja. – Din germ. Blank. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa:… …   Dicționar Român

  • caracudă — CARACÚDĂ, caracude, s.f. 1. Peşte de baltă, cu corpul turtit lateral, lung de 20 35 cm (Carassius carassius). 2. Nume generic dat peştilor mici; peşte ţigănesc. ♦ fig. Oameni fără valoare, fără însemnătate (într un partid, într o adunare). – Din… …   Dicționar Român

  • cvadrat — CVADRÁT1, cvadrate, s.n. (Latinism înv.) Pătrat. – Din lat. quadratus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CVADRÁT2, cvadraţi, s.m. Unitate de măsură pentru lungime, egală cu 18,04 milimetri, folosită în tipografie. ♦ Albitură… …   Dicționar Român

  • formă — FÓRMĂ, forme, s.f. 1. (fil.: În corelaţie cu conţinut) Categorie care desemnează structura internă şi externă a unui conţinut, modul de organizare a elementelor din care se compune un obiect sau un proces. ♢ Forme ale conştiinţei sociale = forme… …   Dicționar Român