cufundat

cufundat
CUFUNDÁ vb. 1. v. afunda. 2. a afunda, (reg.) a acufunda. (A cufundat un obiect într-un lichid.) 3. v. înfunda. 4. a(-şi) afunda, a(-şi) înfunda, (fig.) a(-şi) îngropa. (Îşi cufundat fruntea în palme.)
Trimis de siveco, 23.10.2008. Sursa: Sinonime

cufundá vb., ind. prez. 1 sg. cufúnd, 3 sg. şi pl. cufúndă
Trimis de siveco, 23.01.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

A SE CUFUNDÁ mă cufúnd intranz. 1) A intra cu totul (într-un lichid, într-o substanţă moale etc.); a se lăsa la fund; a se afunda. 2) fig. A se lăsa cuprins (de ceva); a se adânci. cufundat în vise. 3) fig. A se face nevăzut; a dispărea; a se afunda. 4) (despre pământ) A se lăsa în jos, formând o adâncitură. /<lat. confundare
Trimis de siveco, 23.01.2008. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • electrometrie — ELECTROMETRÍE s.f. Ansamblu de metode de analize chimice cantitative care folosesc ca indicator pentru observarea sfârşitului reacţiei variaţiei potenţialului electric al unui electrod cufundat în soluţia de analizat. – Din fr. électrométrie.… …   Dicționar Român

  • emersiune — EMERSIÚNE, emersiuni, s.f. 1. Stare în care se găseşte un corp plutitor cufundat parţial într un lichid. 2. Ieşire parţială a unui corp ceresc din conul de umbră al altui corp ceresc sau din spaţiul aflat în dreptul altui corp ceresc. [pr.: si u… …   Dicționar Român

  • hebetudine — HEBETÚDINE, hebetudini, s.f. Stare maladivă de toropeală, din care cauză bolnavul este cufundat într o amorţire generală, fără delir sau halucinaţii. – Din lat. hebetudo, inis, fr. hébétude. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  hebetúdine… …   Dicționar Român

  • înota — ÎNOTÁ, înót, vb. I. intranz. 1. A se mişca ritmic pentru a pluti şi a înainta la suprafaţa apei sau în apă. ♦ A pluti. 2. A fi cufundat într un lichid; a fi înconjurat din toate părţile de un lichid. ♦ fig. A fi copleşit, apăsat de ceva. ♦ fig. A …   Dicționar Român

  • contemplator — CONTEMPLATÓR, OÁRE, contemplatori, oare, s.m.şi f. Persoană care contemplă, care este cufundată în meditare, în visare. – Din fr. contemplateur, lat. contemplator. Trimis de IoanSoleriu, 15.06.2004. Sursa: DEX 98  CONTEMPLATÓR adj. v. visător.… …   Dicționar Român

  • cufundătură — CUFUNDĂTÚRĂ, cufundături, s.f. 1. Faptul de a (se) cufunda. 2. (concr.) Loc cufundat; adâncitură, scufundătură. – Cufunda + suf. ătură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CUFUNDĂTÚRĂ s. v. adâncitură. Trimis de siveco, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • întunecos — ÎNTUNECÓS, OÁSĂ, întunecoşi, oase, adj. 1. Lipsit de lumină, cufundat în întuneric; obscur, întunecat. ♦ (Rar) De culoare închisă. 2. fig. Întunecat, posomorât, sumbru, trist. – Întuneca + suf. os. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • densimetru — DENSIMÉTRU, densimetre, s.n. Areometru cu greutate constantă, care indică direct densitatea lichidului în care a fost cufundat. – Din fr. densimètre. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  densimétru s. n. (sil. tru), art. densimétrul; pl.… …   Dicționar Român

  • fund — FUND, funduri, s.n. 1. Partea de jos a unui vas, formând baza lui; cantitate de materii, lichide etc. rămasă pe această parte a vasului. ♦ Parte (mobilă) care formează baza unui butoi sau a altui recipient. ♦ Taler de lemn pe care se răstoarnă… …   Dicționar Român

  • gânditor — GÂNDITÓR, OÁRE, gânditori, oare, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care este cufundat în gânduri, predispus la meditaţie; îngândurat, meditativ. ♦ Absent; distrat. 2. s.m. şi f. Persoană care reflectează asupra problemelor vieţii; filozof. ♦ spec. Filozof …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”