câinos

câinos
CÂINÓS, -OÁSĂ, câinoşi, -oase, adj. (Despre oameni şi despre manifestările lor) Crud, rău, hain. ♦ (Despre vreme) Vrăjmaş omului, greu de suportat; aspru, câinesc. – Câine + suf. -os.
Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98

Câinos ≠ milos, milostiv
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

CÂINÓS adj. v. aspru, greu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

CÂINÓS adj., adv., s. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. aspru. 3. adj., s. v. afurisit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SALATĂ CÂINOÁSĂ s. v. tâlhărea.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

câinós adj. m., pl. câinóşi; f. sg. câinoásă, pl. câinoáse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CÂIN//ÓS câinosoásă (câinosóşi, câinosoáse) 1) (despre persoane) Care este rău la inimă; fără suflet; hain; crud. 2) (despre timp) Care este greu de suportat; aspru. /câine + suf. câinosos
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • hapsân — HAPSẤN, Ă, hapsâni, e, adj. (Adesea substantivat) 1. Rău la inimă, hain, câinos. 2. Lacom (de bani, de mâncare etc.); avid, rapace. [var.: hapsín, ă adj.] – cf. magh. h a b z s i. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Hapsân ≠ milos,… …   Dicționar Român

  • încâinoşa — A ÎNCÂINOŞ//Á încâinoşaéz tranz. A face să se încâinoşeze; a înrăi. /în + câinos Trimis de siveco, 02.03.2009. Sursa: NODEX  A SE ÎNCÂINOŞ//Á mă încâinoşaéz intranz. (despre persoane) A deveni câinos; a se umple de răutate; a se înrăi. /în +… …   Dicționar Român

  • aspru — ÁSPRU1, aspri, s.m. Monedă turcească de argint, cu circulaţie în ţările române începând din sec. XV. – Din ngr. áspron. Trimis de cata, 02.02.2009. Sursa: DEX 98  ÁSPRU, Ă, aspri, e, adj. I. 1. Cu suprafaţa zgrunţuroasă care dă la pipăit o… …   Dicționar Român

  • avan — AVÁN, Ă, avani, e, adj. (pop.; adesea adverbial) Straşnic, grozav, cumplit (de tare, de mare, de rău, de crud etc.). – Din tc. avvan perfid , ngr. avánis calomniator . Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Avan ≠ blajin, blând Trimis …   Dicționar Român

  • hain — HAÍN, Ă, haini, e, adj. 1. Rău la inimă, fără milă, crud, hapsân, câinos. 2. (înv.) Trădător, sperjur, necredincios. – Din tc. hain. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Hain ≠ milos, milostiv Trimis de siveco, 16.12.2008. Sursa: Antonime… …   Dicționar Român

  • inimă — ÍNIMĂ, inimi, s.f. I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracţiile sale ritmice, circulaţia sângelui în organism, la om şi la animalele superioare;… …   Dicționar Român

  • reacredinţă — RĂU, REA, răi, rele, adj., s.n., adv. I. adj. Care are însuşiri negative; lipsit de calităţi pozitive. 1. (Adesea substantivat) Care face, în mod obişnuit, neplăceri altora. ♢ expr. Poamă rea sau soi rău = persoană cu deprinderi urâte. Rău de… …   Dicționar Român

  • afurisit — AFURISÍT, Ă, afurisiţi, te, s.m. şi f., adj. (Om) rău, ticălos, blestemat. ♦ (fam.) (Copil) ştrengar, poznaş. – v. afurisi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Afurisit ≠ binecuvântat, blagoslovit Trimis de siveco, 03.08.2004.… …   Dicționar Român

  • câine — CẤINE, câini, s.m. 1. Animal mamifer carnivor, domesticit, folosit pentru pază, vânătoare etc. (Canis familiaris). ♢ expr. (ir.) A trăi (sau a se înţelege, a se iubi etc.) ca câinele cu pisica sau a se mânca ca câinii, se spune despre două sau… …   Dicționar Român

  • câinesc — CÂINÉSC, EÁSCĂ, câineşti, adj. 1. Care aparţine câinilor, privitor la câini. ♢ (pop.) Dinte câinesc = canin. 2. fig. (Despre atitudinea, manifestările cuiva) Rău, duşmănos, hain; (despre vreme, situaţii, împrejurări) vrăjmaş omului, greu de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”