cânta

cânta
CÂNTÁ, cânt, vb. I. 1. intranz. şi tranz. A emite cu vocea sau cu un instrument un şir de sunete muzicale care se rânduiesc într-o melodie, într-un acord etc. ♢ expr. Joacă cum îi cântă = face întocmai cum îi porunceşte altul. ♦ (Despre păsări, insecte etc.) A scoate sunete plăcute la auz. caracteristice speciei. 2. intranz. şi tranz. A scrie versuri în cinstea cuiva sau a ceva, a elogia (în versuri) pe cineva sau ceva; a descrie, a povesti ceva în versuri. 3. tranz. (fam.) A îndruga, a înşira vorbe goale. – lat. cantare.
Trimis de valeriu, 10.02.2009. Sursa: DEX '98

CÂNTÁ vb. 1. (muz.) a executa, a interpreta, a intona, (pop.) a glăsui, a spune, a viersui, a zice, (înv.) a glăsi, a juca. (cânta o melodie, o doină.) 2. (muz.) a suna. (cânta din frunză.) 3. (muz.) a sufla. (cânta din fluier.) 4. v. glorifica.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

CÂNTÁ vb. v. boci, căina, jeli, jelui, lamenta, plânge, tângui, văicări, văita.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cântá vb., ind. prez. 1 sg. cânt, 2 sg. cânţi, 3 sg. şi pl. cântă
Trimis de siveco, 14.11.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

A CÂNTÁ cânt 1. intranz. 1) A emite cu vocea sau cu un instrument un şir de sunete muzicale organizate într-o melodie. cânta frumos. cânta la nai. 2) (despre unele păsări sau insecte) A scoate sunete melodioase, caracteristice speciei. 3) fam. A vorbi mult şi fără rost; a îndruga; a trăncăni; a flecări; a pălăvrăgi. 2. tranz. 1) (piese muzicale) A produce cu vocea sau cu un instrument; a interpreta; a executa; a zice. 2) A trata cu elogii (în versuri); a ridica în slăvi (printr-o poezie); a elogia; a slăvi; a glorifica; a exalta. /<lat. cantare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

cîntá (cântát, át), vb.1. A emite cu vocea un şir de sunete muzicale. – 2. A interpreta o melodie la un instrument muzical. – 3. (Despre păsări) A scoate sunete plăcute la auz. – 4. A se exprima poetic, a descrie, a povesti ceva în versuri. – 5. A boci, a jeli un mort. – 6. A sîcîi, a pisa, a repeta pînă la saţietate. – 7. (fam.) A vorbi ,a spune, a recita. – 8. (arg.) A spune, a mărturisi, a ciripi. – 9. (arg.) A denunţa. – 10. (arg.) A înşela. – Mr. cîntu, megl. cǫnt, istr. cănt. lat. cantāre (Puşcariu 372; Candrea-Dens., 353; REW 1611; DAR); cf. it. cantare, prov., cat., sp., port. cantar, fr. chanter, alb. këntoń (Meyer 187). cf. cîntec, descînta. Der. cînt, s.n. (cîntec; diviziune a unui poem), postverbal format pe baza it. canto, fr. chant (Puşcariu 371 l-a considerat reprezentant direct al lat. cantus; se pare însă că nu a fost niciodată popular, chiar dacă exista în megl. cǫntu); cîntare, s.f. (cînt, cîntec; cînt, diviziune a unui poem; cînt religios); cîntăreţ, s.m. (artist care cîntă; pasăre cîntătoare; cantor, dascăl; poet); cîntat, s.n. (acţiunea de a cînta; cîntec); cîntător, adj. şi s. (care cîntă; cîntăreţ; pasăre care cîntă); cîntătoare, s.f. (arg., gură). Der. neol. cantabil, adj., din it. cantabile; cantată, s.f., din it. cantata; canto, s.m., din it. canto; cantor, s.m., din lat. cantor (sec. XVIII); canţonetă, s.f. (monolog comic, total sau parţial în versuri; cîntec, romanţă), it. canzonetta; canţonetist, s.m.; încînta, vb., format pe baza fr. enchanter (Puşcariu 822 şi DAR şi Candrea-Dens., 355, îl derivă direct din lat. ῑncantāre); dar nu este cuvînt popular, cu toate că există mr. ncăntare, ci pare creaţie a scriitorilor romantici; încîntător, adj.; încîntec, s.n. (farmec), cuvînt creat artificial de Odobescu.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • Canta — Saltar a navegación, búsqueda Vista general de la ciudad de Canta. Canta es una ciudad peruana capital de la Provincia de Canta. Se encuentra ubicada en el valle del río Chillón, al noreste de la ciudad de Lima, a una altitud de 2.819 msnm …   Wikipedia Español

  • Canta — Cantá 2° 36′ 34″ N 60° 35′ 51″ W / 2.60957, 60.59739 …   Wikipédia en Français

  • Cantá — Blason de Cantá Drapeau de Cantá Surnom : Capital do abacaxi (Capital …   Wikipédia en Français

  • Canta — Canta …   Википедия

  • Canta — (Ar.) f. Canción. * * * canta. f. Ar. y Col. Cantar, canción o copla. || 2. Ven. Copla popular escrita en octosílabos. * * * La ciudad de canta es una típica ciudad de la serranía peruana con rasgos peculiares de clima y belleza que se enc …   Enciclopedia Universal

  • Canta — is a town in the Lima Region, in western Peru. The town is located on the Chillón River and is the capital of the Canta Province. With a population of 2,809 (1999 estimate), it is also the capital of Canta District. It is frequently visited by… …   Wikipedia

  • canta — cantá vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. canteáză Trimis de siveco, 15.12.2008. Sursa: Dicţionar ortografic  CANTÁ vb. I. intr. (Schi) A merge pe canturi. [< germ. kanten]. Trimis de LauraGellner, 15.12.2008. Surs …   Dicționar Român

  • čanta — čȁnta ž <G mn nātā/ ī> DEFINICIJA reg. kožna torba ETIMOLOGIJA tur. çanta …   Hrvatski jezični portal

  • Cantá — is a municipality located in the mideast of the state of Roraima in Brazil. Its population is 9,511 and its area is 7,665 km² …   Wikipedia

  • Canta — Canta, 1) Provinz im Departement Linca der südamerikanischen Republik Peru, darin der See Jacaibamba; 2) Hauptstadt derselben …   Pierer's Universal-Lexikon

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”