cărăruică

cărăruică
CĂRĂRÚICĂ, cărăruici, s.f. Cărăruie. – Cărare + suf. -uică.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CĂRĂRÚICĂ s. v. cărăruie, cărăruşă, potecuţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cărărúică s. f., g.-d. art. cărărúicii; pl. cărărúici
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • cărăruie — CĂRĂRÚIE, cărărui, s.f. Diminutiv al lui cărare (1); cărăruşă, cărăruică. – Cărare + suf. uie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CĂRĂRÚIE s. v. potecuţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  cărărúie s. f., art …   Dicționar Român

  • potecuţă — POTECÚŢĂ, potecuţe, s.f. Diminutiv al lui potecă; potecea. ♢ expr. A lua potecuţa (înapoi) = a se întoarce, a face cale întoarsă. – Potecă + suf. uţă. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  POTECÚŢĂ s. cărăruie, cărăruşă, (pop.) cărăruică,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”