damblagiu

damblagiu
DAMBLAGÍU, -ÍE, damblagii, s.m. şi f. 1. Paralitic. 2. fig. (fam.) Ahtiat (după ceva) – Dambla + suf. -giu.
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DAMBLAGÍU adj., s. v. apoplectic, paralitic.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

damblagíu s. m., pl. damblagíi, art. damblagíii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DAMBLAGÍ//U damblagiui m. pop. Persoană care suferă de dambla; paralitic. /dambla + suf. damblagiugiu
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • damblagi — DAMBLAGÍ, damblagesc, vb. IV. intranz. şi refl. (pop.) A paraliza. ♦ refl. A se afla într o situaţie sanitară precară. – Din damblagiu (derivat regresiv). Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DAMBLAGÍ vb. v. paraliza …   Dicționar Român

  • apoplectic — APOPLÉCTIC, Ă, apoplectici, e, adj. Propriu apoplexiei; (despre oameni) predispus la apoplexie. Trimis de MihaelaStan, 13.09.2007. Sursa: DLRC  APOPLÉCTIC, Ă, apoplectici, ce, adj. Propriu apoplexiei, de apoplexie. Criză apoplectică. ♦ (Adesea… …   Dicționar Român

  • calic — CALÍC, Ă, calici, ce, adj. (Adesea substantivat) 1. Lipsit de mijloace materiale elementare; foarte sărac. ♦ (înv.) Care cerşeşte; cerşetor. 2. Zgârcit, avar1. 3. (înv. şi reg.) Atins de o infirmitate vizibilă (olog, ciung etc.). – Din ucr.… …   Dicționar Român

  • cârn — CÂRN, Ă, cârni, e, adj. 1. (Despre nas, rar despre bot) Mic, scurt şi cu vârful ridicat puţin în sus. ♦ (Despre oameni, rar despre animale; adesea substantivat) Care are nasul sau botul cârn (1). 2. fig. (Despre obiecte) Cu vârful strâmbat,… …   Dicționar Român

  • dambla — DAMBLÁ s.f. 1. (pop.) Apoplexie, paralizie. ♦ Acces de furie, năbădăi. 2. fig. (fam.) Chef, poftă, pasiune. – Din tc. dambla. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DAMBLÁ s. v. apoplexie, capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason,… …   Dicționar Român

  • hală — HÁLĂ1, hale, s.f. 1. Clădire amenajată, cu instalaţiile necesare, unde se vând alimente (îndeosebi carne); piaţă acoperită. 2. Sală de dimensiuni foarte mari, amenajată ca atelier în fabrici, ca sală pentru manifestaţii sportive, culturale,… …   Dicționar Român

  • olog — OLÓG, OLOÁGĂ, ologi, oloage, adj. (Adesea substantivat) 1. Căruia îi lipseşte un picior sau amândouă; care nu poate umbla (bine); paralizat de picioare. ♢ loc. vb. A lăsa (pe cineva) olog = a ologi. 2. fig. (Despre plante) Care nu are cârcei cu… …   Dicționar Român

  • paralitic — PARALÍTIC, Ă, paralitici, ce, adj., s.m. şi f. (Persoană) care suferă de paralizie. – Din ngr. paralitikós, fr. paralytique. Trimis de RACAI, 30.04.2007. Sursa: DEX 98  PARALÍTIC adj., s. (med.) (pop …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”