alergătoare


alergătoare
ALERGĂTOÁRE s. (prin Transilv.) leancă. (alergătoare la războiul de ţesut.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

alergătoáre (cursă, parc de vânătoare, dispozitiv) s. f., g.-d. art. alergătórii; pl. alergătóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ALERGĂT//OÁRE alergătoareóri f. Unealtă pe care se pun mosoarele cu fire pentru a face urzeala. /a alerga + suf. alergătoareătoare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • pârpăriţă — PẤRPĂRIŢĂ, pârpăriţe, s.f. 1. Mică piesă metalică fixată în piatra alergătoare de la moară, în care intră capătul de sus al fusului. 2. (reg.) Cilindru care susţine pietrele morii şi care este pus în mişcare prin acţiunea roţii cu măsele. 3.… …   Dicționar Român

  • alergător — ALERGĂTÓR, OÁRE, alergători, oare, adj., subst. I. adj. Care aleargă. ♢ Piatră alergătoare (şi substantivat, f.) = piatra de moară care se învârteşte spre a măcina boabele. Păsări alergătoare (şi substantivat, f.) = păsări din ţările calde, având …   Dicționar Român

  • acarinată — ACARINÁTĂ, acarinate, s.f. (La pl.) Păsări alergătoare cu sternul lipsit de carenă şi cu aripi reduse; (şi la sg.) pasăre care face parte din din această clasă; ratite. – Din lat. acarinatus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • alerga — ALERGÁ alérg, vb. I. intranz. 1. A merge repede; a goni; a fugi. 2. A fugi după cineva sau ceva pentru a l ajunge, a l prinde. ♦ tranz. A fugări pe cineva. 3. A se grăbi într o direcţie sau către un scop. ♦ A recurge la cineva ca la o sursă de… …   Dicționar Român

  • leancă — LEÁNCĂ s. v. alergătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  leáncă, lenci, s.f. (înv.) 1. cămaşă, bluză; haină subţire, proastă. 2. (fig.) femeie îmbrăcată prost, neglijent. Trimis de blaurb, 29.06.2006. Sursa: DAR  leáncă (lénci) …   Dicționar Român

  • nandu — NANDÚ s.m. invar. Gen de păsări alergătoare, asemănătoare cu struţul, cu picioare lungi şi cu aripi relativ mici, care trăieşte în America de Sud (Rhea); pasăre care face parte din acest gen. [acc. şi: nándu] Din fr. nandou. Trimis de ana zecheru …   Dicționar Român

  • ralide — RALÍDE s.n.pl. Familie de păsări terestre sau semiacvatice alergătoare de talie mică sau mijlocie, având ca tip cristeiul de baltă; (la sg.) pasăre din această familie. [sg. ralid. / < fr. rallidés]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • ratite — RATÍTE s.f. pl. (zool.) Acarinate. – Din fr. ratites. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ratíte s. f. pl. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  RATÍTE …   Dicționar Român

  • acarinate — ACARINÁTE s.f.pl. Păsări lipsite de carena sternală. [sg. acarinată. / cf. gr. a – fără, lat. carina – carenă]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  ACARINÁTE s. f. pl. ordin de păsări alergătoare cu sternul lipsit de carenă, cu aripi… …   Dicționar Român

  • blatide — BLATÍDE s. f. pl. familie de insecte ortoptere alergătoare, cu corpul turtit, antene lungi şi protorace mult lăţit, ca un disc ce acoperă capul. (< fr. blatidés) Trimis de raduborza, 13.11.2008. Sursa: MDN …   Dicționar Român