debita

debita
DEBITÁ1, debitez, vb. I. tranz. 1. A vinde marfă cu amănuntul. 2. A furniza o cantitate de fluid, de material pulverulent, de energie etc. ♦ fig. A spune, a rosti ceva (neînsemnat, plictisitor); a recita, a declama. 3. A tăia un material în bucăţi cu formele şi dimensiunile adecvate pentru folosirea şi prelucrarea lor ulterioară. – Din fr. débiter.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DEBITÁ2, debitez, vb. I. tranz. 1. A trece, a înregistra în contul unei persoane, al unei întreprinderi etc. mărfurile care i-au fost predate sau sumele de bani care i-au fost plătite. – Din fr. débiter.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DEBITÁ vb. v. declama, recita, rosti, spune, vorbi, zice.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

debitá (o cantitate de fluid, un text, o sumă de bani etc.) vb., ind. prez. 1 sg. debitéz, 3 sg. şi pl. debiteáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DEBIT//Á1 debitaéz tranz. 1) (mărfuri) A vinde prin debit; a realiza cu amănuntul. 2) (fluide, materiale, energie) A pune la dispoziţie în mod sistematic; a furniza. 3) fig. A reda prin cuvinte multe (şi plictisitoare). 4) (buşteni) A tăia la gater pentru a obţine cherestea. /<fr. debiter
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A DEBIT//Á2 debitaéz tranz. (sume de bani, materiale) A înscrie în coloana de debit. /<fr. débiter
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DEBITÁ1 vb. I. tr. 1. A vinde (mărfuri) cu amănuntul. 2. A da, a furniza o anumită cantitate de fluid, de lichid, de energie etc. 3. (fig.) A vorbi, a spune, a sporovăi multe. ♦ A declama. 4. A tăia (lemn, tablă, blocuri de piatră, de marmură etc.) în bucăţi de anumite forme şi dimensiuni. [< fr. débiter].
Trimis de LauraGellner, 30.04.2006. Sursa: DN

DEBITÁ2 vb. I. tr. (op. c r e d i t a) A înscrie o sumă în coloana de debit a unui cont. [< fr. débiter].
Trimis de LauraGellner, 30.04.2006. Sursa: DN

DEBITÁ1 vb. tr. 1. a furniza o anumită cantitate de fluid (lichid, gaz), de energie etc. 2. a vinde (mărfuri) cu amănuntul. (fig.) a vorbi, a spune lucruri inutile, prostii, minciuni. 3. a tăia (lemn, tablă, marmură etc.) în bucăţi de anumite forme şi dimensiuni, care urmează a fi folosite sau prelucrate ulterior. (< fr. débiter)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

DEBITÁ2 vb. tr. a înscrie o sumă în debitul2 (2) unui cont. (< fr. débiter)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • debitá — vb., ind. prez. 1 sg. debitéz, 3 sg. şi pl. debiteázã …   Romanian orthography

  • debita — de·bi·ta …   English syllables

  • debita — Debts …   Ballentine's law dictionary

  • debita laicorum — /debata leyakoram/ L. Lat. In old English law, debts of the laity, or of lay persons. Debts recoverable in the civil courts …   Black's law dictionary

  • debita sequuntur personam debitoris — /debata sakwantar parsownam debatoras/ Debts follow the person of the debtor; that is, they have no locality, and may be collected wherever the debtor can be found …   Black's law dictionary

  • debita laicorum — /debata leyakoram/ L. Lat. In old English law, debts of the laity, or of lay persons. Debts recoverable in the civil courts …   Black's law dictionary

  • debita sequuntur personam debitoris — /debata sakwantar parsownam debatoras/ Debts follow the person of the debtor; that is, they have no locality, and may be collected wherever the debtor can be found …   Black's law dictionary

  • debita fundi — Debts which were secured by real property …   Ballentine's law dictionary

  • debita laicorum — Debts of the laity, as distinguished from debts of the clergy which were not recoverable in the civil courts …   Ballentine's law dictionary

  • Debita sequuntur personam debitoris — Debts follow the person of the debtor …   Ballentine's law dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”