alimentáţie — s. f. (sil. ţi e), art. alimentáţia (sil. ţi a), g. d. art. alimentáţiei; pl. alimentáţii, art. alimentáţiile (sil. ţi i ) … Romanian orthography
supraalimentaţie — SUPRAALIMENTÁŢIE, supraalimentaţii, s.f. Alimentaţie mai bogată şi mai consistentă decât cea normală, utilizată în tratamentul unor boli şi contraindicată în alte boli; supraalimentare. [pr.: pra a ] – Supra + alimentaţie (după fr.… … Dicționar Român
pelagră — PELÁGRĂ, pelagre, s.f. Boală provocată de lipsa din alimentaţie a unor vitamine şi proteine, care se manifestă prin inflamaţia pielii, plăgi pe corp, tulburări gastrice şi nervoase etc. – Din fr. pellagre. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa:… … Dicționar Român
subalimentaţie — SUBALIMENTÁŢIE s.f. Subalimentare. – Sub1 + alimentaţie (după fr. sous alimentation). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SUBALIMENTÁŢIE s. v. subnutriţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime subalimentáţie s. f. (sil … Dicționar Român
alimentare — ALIMENTÁRE, alimentări, s.f. Acţiunea de a (se) alimenta şi rezultatul ei; hrănire, alimentaţie, nutriţie. – v. alimenta. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ALIMENTÁRE s. v. alimentaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
autoservire — AUTOSERVÍRE s.f. Mod de desfacere a mărfurilor în magazine speciale sau a mâncării în restaurante, în care clientul se serveşte singur. [pr.: a u ] – Auto1 + servire (după rus. samoobstujivanie). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
avitaminoză — AVITAMINÓZĂ, avitaminoze, s.f. Boală de nutriţie provocată de lipsa îndelungată a vitaminelor din organism. – Din fr. avitaminose. Trimis de ana zecheru, 19.06.2002. Sursa: DEX 98 avitaminóză s. f., g. d. art. avitaminózei; pl. avitaminóze… … Dicționar Român
mac — MAC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul raţelor. – Onomatopee. Trimis de claudia, 12.04.2007. Sursa: DEX 98 MAC2, maci, s.m. 1. Numele mai multor plante din familia papaveraceelor, cu flori de obicei roşii şi cu seminţe… … Dicționar Român
nutriment — NUTRIMÉNT, nutrimente, s.n. (Rar) Hrană; alimentaţie; mijloace de trai, cele necesare traiului. – Din fr. nutriment, lat. nutrimentum. Trimis de bogdanrsb, 13.08.2004. Sursa: DEX 98 NUTRIMÉNT s. v. aliment, furaj, hrană, mâncare, nutreţ. Trimis … Dicționar Român
oţet — OŢÉT s.n. Lichid cu gust acru, obţinut prin fermentarea acetică a vinului, a berii etc. sau prin diluarea cu apă a acidului acetic concentrat, întrebuinţat în alimentaţie drept condiment sau conservant. ♢ expr. (fam.) A face pe cineva cu ou şi cu … Dicționar Român
