descântat

descântat
DESCÂNTÁT, descântaturi, s.n. Faptul de a descânta.v. descânta.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

descântát s. n., pl. descântáturi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • descântător — DESCÂNTĂTÓR, OÁRE, descântători, oare, s.m. şi f., adj. (Persoană) care descântă, care face vrăji. – Descânta + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DESCÂNTĂTÓR s. v. vrăjitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • menit — MENÍT, Ă, meniţi, te, adj. 1. Care are menirea, rostul, misiunea, sarcina (de a...); care are scopul (să...); hotărât, sortit, destinat, ursit, predestinat. 2. (În credinţe şi superstiţii) Descântat; vrăjit, fermecat. – v. meni. Trimis de… …   Dicționar Român

  • vrăjitoare — IARBA VRĂJITOÁREI s. v. tilişcă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  VRĂJITOÁRE s. babă, (rar) vrăjitoreasă, (pop.) băbăreasă, fermecătoare, fermecătoreasă, meşteră, meşteriţă, (reg.) bosconiţă, cotoroanţă, meşte reasă, meşteritoare,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”