alivăni


alivăni
ALIVĂNÍ, alivănesc, vb. IV. tranz. şi refl. (reg.) A (se) arunca, a (se) rostogoli; a (se) duce în lume şi a-şi pierde urma.
Trimis de cornel, 05.02.2004. Sursa: DLRM

alivăni, alivănesc v.r. (intl.) a fugi, a se ascunde, a-şi pierde urma (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Trimis de blaurb, 18.07.2007. Sursa: Neoficial

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • alivanta — ALIVÁNTA interj. (Astăzi rar) 1. Exclamaţie (glumeaţă) rostită când cade cineva. ♢ (Adverbial, în expr.) A da (sau a cădea, a veni etc. alivanta = a da (sau a cădea etc.) peste cap. 2. Pleacă! şterge o! [var.: alivánti interj.] – Probabil ngr.… …   Dicționar Român

  • aliman — ALIMÁN, alimane, s.n. (reg.) Apă adâncă. ♢ expr. A ajunge la aliman = a da (şi a nu mai putea scăpa) de un necaz. – sb. alaman (< tc.). Trimis de cornel, 05.02.2004. Sursa: DLRM  alimán ( nuri), s.n. – Necaz, belea, primejdie. tc. (arab.) al… …   Dicționar Român