desface

desface
DESFÁCE, desfác, vb. III. 1. tranz. şi refl. A (se) descompune în părţile componente. ♦ tranz. A face ca ceva efectuat să revină la starea anterioară. ♦ tranz. A anula o învoială, un contract etc. 2. tranz. şi refl. A (se) desprinde din locul sau din legătura în care este prins, fixat. 3. refl. şi tranz. A (se) despărţi, a (se) separa de cineva sau de ceva. 4. tranz. A deschide un obiect, dezlegându-l, tăindu-l, ridicându-i capacul etc. ♦ A desfăşura, deschizând, întinzând, răsfirând; a despături. ♢ expr. A desface patul = a pregăti patul pentru dormit. ♦ refl. (Despre flori) A-şi deschide petalele. 5. tranz. A vinde produse; a lichida prin vânzare. 6. intranz. (În superstiţii; construit cu dativul persoanei) A înlătura vraja sau farmecul care apasă asupra cuiva. – Din lat. dis-facere.
Trimis de IoanSoleriu, 12.07.2004. Sursa: DEX '98

A (se) desface ≠ a (se) face, a (se) strânge
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DESFÁCE vb. 1. a despături, a dezdoi, (înv.) a răspica. (A desface şervetul sau o foaie împăturită.) 2. v. desfăşura. 3. v. deschide. 4. v. dezlega. 5. v. despleti. 6. a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (înv. şi pop.) a slobozi. (A desface pe cineva din strânsoare.) 7. v. desprinde. 8. v. dezlipi. 9. v. scoate. 10. v. descompune. 11. a desfăşura, a întinde, a răsfira. (Pasărea îşi desface aripile.) 12. a căsca, a deschide. (desface gura.) 13. a crăpa, a se deschide, a se despica, a plesni. (Se desface mugurii, bobocii.) 14. v. vinde. 15. v. rupe. 16. v. rezilia.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

desfáce vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. desfác, 1 pl. desfácem, 2 pl. desfáceţi; imper. 2 sg. desfă, neg. nu desfáce; part. desfăcút
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DESFÁCE desfác 1. tranz. 1) A face să se desfacă. 2) (contracte, tranzacţii) A declara nul, fără efect. 3) (obiecte închise) A face să aibă o deschizătură, înlăturând piesa corespunzătoare. desface un plic. desface un pachet. 4) (obiecte strânse, împăturite) A desfăşura întinzând; a despături. 5) (mărfuri) A transmite în proprietate unui achizitor în schimbul unei sume de bani; a vinde. 2. intranz. (în superstiţii) A înlătura prin descântece efectul vrăjilor. /<lat. disfacere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE DESFÁCE pers. 3 se desfáce intranz. 1) A se separa în elementele constitutive; a se descompune; a se dezagrega; a se disocia; a se dezasambla. 2) A se desprinde din locul sau din legătura în care a fost prins. Nodul s-a desfăcut. 3) (despre flori, boboci) A-şi răsfira petalele; a se deschide; a se desfoia. /<lat. disfacere
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

desfáce (desfác, desfăcút), vb. – 1. A dezlega. – 2. A descompune. – 3. A suprima, a elimina. – 4. A da drumul, a slobozi. – 5. A dezghioca, a desfăca. – 6. A vinde, a lichida. – 7. (refl.) A se deschide, a se crăpa, a se fărîma. – Mr. disfac, disfeaţire. lat. dĭsfacĕre (Candrea-Dens., 538; Candrea); sau, mai probabil, de la facere, cu pref. des-; cf. it. disfare (calabr. disfaciri), prov. defar, fr. défaire, sp. deshacer, port. desfazer. – Der. desfăcut, s.n. (farmec sau descîntec care are drept scop anihilarea influenţei nefaste a altui descîntec potrivnic); desfăcătură, s.f. (verigă, farmec).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • deschide — DESCHÍDE, deschíd, vb. III. 1. tranz. A da la o parte, a împinge în lături o uşă, o fereastră, un capac etc. care închide ceva. ♢ expr. A( i) deschide (cuiva) porţile = a( i) da (cuiva) acces (la ceva), a i acorda (cuiva) liberă trecere. ♦ A… …   Dicționar Român

  • descompune — DESCOMPÚNE, descompún, vb. III. l.tranz. A desface în părţile componente. ♦ refl. fig. A se destrăma, a se dezmembra. 2. refl. (Despre materii şi corpuri organice) A se altera, a se strica; a putrezi. 3. refl. fig. (Despre oameni) A şi schimba… …   Dicționar Român

  • crăpa — CRĂPÁ, crăp, vb. I. 1. intranz. şi refl. (Despre obiecte) A se desface (în mod brusc) în mai multe bucăţi; a plesni din cauza gerului, a unei lovituri etc.; a se sparge. ♢ expr. Unde dai şi unde crapă, se spune atunci când se obţin cu totul alte… …   Dicționar Român

  • desprinde — DESPRÍNDE, desprínd, vb. III. I. tranz. 1. A desface un lucru de altul cu care este unit, prins; a separa. 2. A rupe, a dezlipi şi a scoate sau a lua ceva din locul în care a fost prins, aşezat, pus. ♦ A desface un obiect din balamalele, nasturii …   Dicționar Român

  • destrăma — DESTRĂMÁ, destrám, vb. I. 1. refl. (Despre ţesături sau obiecte ţesute) A se zdrenţui prin desfacerea neregulată şi ruperea firelor datorită uzurii sau unei utilizări necorespunzătoare; a se rupe. ♢ tranz. A destrăma o ţesătură. ♦ fig. A se… …   Dicționar Român

  • rezilia — REZILIÁ, reziliez, vb. I. tranz. A desface, a anula un contract, o convenţie. [pr.: li a] – Din fr. résilier. Trimis de IoanSoleriu, 07.07.2004. Sursa: DEX 98  REZILIÁ vb. (jur.) a anula, a desface. (A rezilia un contract.) Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • strica — STRICÁ, stric, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) transforma din bun în rău; a (se) deteriora, a (se) degrada; a (se) defecta. ♢ expr. (refl.) A se strica căruţa în mijlocul drumului = a întâmpina piedici, a avea neplăceri când eşti încă departe de …   Dicționar Român

  • defibra — DEFIBRÁ, defibrez, vb. I. tranz. A efectua operaţie de mărunţire şi de desfacere în fibre a foilor de alcaliceluloză în procesul de obţinere a viscozei; a desface un material în fibre. ♦ A transforma lemnele în fibre pentru a obţine pasta de lemn …   Dicționar Român

  • demola — DEMOLÁ, demolez, vb. I. tranz. A dărâma o construcţie sau un element de construcţie (desfăcând piesă cu piesă). – Din fr. démolir. Trimis de claudia, 11.07.2004. Sursa: DEX 98  A demola ≠ a clădi, a construi, a dura, a zidi, a edifica Trimis de… …   Dicționar Român

  • demonta — DEMONTÁ, demontez, vb. I. tranz. A desface un aparat, un mecanism, un instrument etc. în părţile lui componente. ♦ fig. A descuraja, a deprima, a dezorienta pe cineva; a obosi, a extenua pe cineva. – Din fr. démonter. Trimis de RACAI, 13.09.2007 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”