desuetudine

desuetudine
DESUETÚDINE s.f. (În expr.) A cădea în desuetudine = a ieşi din uz, a nu se mai folosi, a nu mai fi obişnuit; a se perima. [pr.: -su-e-] – Din fr. désuétude, lat. desutudo, -inis.
Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX '98

desuetúdine s. f. (sil. -su-e-), g.-d. art. desuetúdinii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DESUETÚDINE f. : A cădea în desuetudine a ieşi din uz; a fi părăsit; a se învechi. [Sil. -su-e-] /<fr. désuetude, lat. desuetudo, desuetudineinis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DESUETÚDINE s.f. Încetare a respectării sau a exercitării unei legi etc. ♢ (Despre legi, obiceiuri etc.) A cădea în desuetudine = a ieşi din uz, a nu mai fi folosit, a se perima. [cf. lat. desuetudo, fr. désuétude].
Trimis de LauraGellner, 07.02.2006. Sursa: DN

DESUETÚDINE s. f. ieşire din vigoare a unei legi prin neglijarea ei mult timp. o a cădea în desuetudine = a ieşi din uz, a se perima; a se demoda. (< fr. désuétude, lat. desuetudo)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • desuetudine — /deswe tudine/ s.f. [dal lat. desuetudo udĭnis, der. di desuetus desueto ], lett. [il cessare da un comportamento o da un attività abituale] ▶◀ (non com.) disabitudine. ◀▶ abitudine, consuetudine, uso …   Enciclopedia Italiana

  • desuetudine — de·su·e·tù·di·ne s.f. 1. BU cessazione di una consuetudine; disuso Sinonimi: abbandono. Contrari: consuetudine, 1uso. 2. TS dir. cessazione della validità di una norma per inosservanza {{line}} {{/line}} DATA: av. 1748 nell accez. 2. ETIMO: dal… …   Dizionario italiano

  • desuetudine — {{hw}}{{desuetudine}}{{/hw}}s. f. 1 (lett.) Mancanza di consuetudine. 2 (dir.) Cessazione di validità di una norma a causa dell inosservanza continua da parte dei cittadini …   Enciclopedia di italiano

  • desuetudine — pl.f. desuetudini …   Dizionario dei sinonimi e contrari

  • desuetudine — s. f. (lett.) disuso, disabitudine CONTR. uso, consuetudine, abitudine …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • dissuetudine — dis·su·e·tù·di·ne s.f. LE mancanza di consuetudine, desuetudine {{line}} {{/line}} DATA: av. 1527. ETIMO: dal lat. tardo dissuetūdĭne(m), var. di desuetudo, v. anche desuetudine …   Dizionario italiano

  • A — Prima litera Alphabeti in omnibus fere linguis; paulo alia tamen eius pronuntiatio apud Orientales, quam apud nos. Apud Latinos veniae et absolutionis erat nota, uti C. condemnationis. uti docet Pier. Hieroglypb. l. 7. c. 23. Alpha Graecorum, in… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • QUATUORDECIM — apud Senecam, de Benefic. l. 3. c. 9. in quatuordecim deduxisse: absolute, pro Quatuordecim Ordines, seu Quatuordecim Gradus, iidem cum Equestribus, sedes videl. seu gradus Theatrales, in quibus non nisi Equitibus spectandi ius erat. Erant illi… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • desueto — de·su·è·to agg. 1. CO disusato, obsoleto: termine desueto | TS dir. caduto in desuetudine: legge desueta Contrari: abituale, 1comune, consueto, solito. 2. BU di qcn., non più abituato a qcs. Sinonimi: antiquato, dimenticato, fuori moda, obsoleto …   Dizionario italiano

  • analfabetismo — {{hw}}{{analfabetismo}}{{/hw}}s. m. 1 Condizione dell analfabeta | Analfabetismo di ritorno, condizione di chi ha perso per lunga desuetudine la capacità di leggere e scrivere. 2 Fenomeno sociale per cui una determinata percentuale di persone è… …   Enciclopedia di italiano

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”